„Eminescu rămâne un mare istoric care a trăit într-o epocă precis fixată pe harta timpului“ – Aceasta fost ideea centrală dezvoltată de academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, în cadrul conferinței susținută cu prilejul primei ediții a Congresului Internațional al Culturii Române, manifestare științifică organizată de Filiala din Timișoara a Academiei Române și Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“, dedicată Centenarului Marii Uniri.
Timp de trei zile, în perioada 14-16 iunie 2018, peste 150 de cercetători științifici și cadre didactice universitare din țară și străinătate s-au reunit la Timișoara, în cadrul primei ediții a Congresului Internațional al Culturii Române, cu tema Unitatea Limbii și Culturii Române, manifestare științifică de amploare, dedicată Centenarului Marii Uniri.
Lucrările ședinței inaugurale au fost deschise de academicianul Păun Ion Otiman, președintele Filialei din Timișoara a Academiei Române, prezentând succint contribuția Banatului la edificarea și diversificarea culturii românești. În același context, au fost aduse în atenția participanților la congres realizările și preocupările filialei academice timișorene și a Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ pentru integrarea culturală a Banatului în marea cultură națională, insistându-se asupra câtorva mari proiecte de cercetare finalizate editorial prin colecțiile: „Restituiri“, „Enciclopedia Banatului“, „Bibliotheca Banatica“. Nu au lipsit din cuvântul academicianului Păun Ion Otiman nici problemele curente ale societății românești de azi, în semnalarea cărora Academia Română poate și trebuie să se implice.
Participanții la prima ediție a Congresului Internațional al Culturii Române au fost salutați și de președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra, care a apreciat rolul important pe care îl are Academia Română în promovarea culturii naționale și valorilor românești.
Momentul central al ședinței inaugurale, desfășurată în aula Filialei din Timișoara a Academiei Române, și de această dată arhiplină, l-a constituit conferința academicianului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, invitat special al acestei primei ediții a Congresului Internațional al Culturii Române.
În cuvântul său, intitulat „Cultura română și dimensiunea istorică în Banatul medieval“, președintele Academiei Române a invocat două momente din existența lui Eminescu – 15 iunie, data morții poetului, și turneul Trupei Paskaly în Banat în urmă cu 150 de ani, avându-l în componență pe tânărul de atunci Mihai Eminescu – a lansat ideea că „istoria noastră națională a fost cel mai bine scrisă de Eminescu“. Distinsul orator a făcut apel la creația autorului, din care a redat fragmente semnificative, și a realizat, deopotrivă, o incursiune în istoria noastră literară și academică, omagiindu-i implicit pe Alexandru D. Xenopol, Petre P. Panaitescu, Gheorghe I. Brătianu, Damaschin Bojincă, Nicolae Iorga, Ion Heliade Rădulescu, Lucian Blaga, Șt. O. Iosif, George Topârceanu, George Coșbuc, personalități de marcă din panteonul culturii românești.
Președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, și-a încheiat discursul cu previziunea lui Eminescu, încă din 1883, privind înfăptuirea Marii Uniri. Primind un onorariu din partea lui Iosif Vulcan, fondatorul și directorul „Familiei“ în urma unor poezii publicate, Eminescu îi răspunde: „Domnule Vulcan, să primesc eu un onorariu în viață și tocmai de la Oradea Mare, adică dintr-un colț atât de îndepărtat al României, e pentru mine un lucru grozav“. Acest citat, în care Eminescu poziționează Oradea Mare „într-un colț atât de îndepărtat al României“, a susținut președintele de onoare al congresului, academicianul Ioan-Aurel Pop, a exprimat „tot idealul de viață al acestui popor“.
Un alt discurs încărcat de emoție a susținut, sub titlul „Unitate prin cultură și credință“, Î.P.S. Ioan Selejan, mitropolitul Banatului. Înaltpreasfinția Sa a insistat asupra simbiozei cultură-limbă-credință, triadă ce a vegheat de-a lungul timpului spiritul neamului românesc.
Tot în ședința inaugurală au mai vorbit E.S. Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Gyula, prof. univ. dr. Crișu Dascălu, care a adus în atenția participanților cea mai recentă realizare a colectivului de cercetători de la Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“, ediția a II-a a volumului de Literatură din cadrul Enciclopediei Banatului și drd. Raul-Ionuț Rus, șeful serviciului Arhivele Naționale, Serviciul Timiș, prezentând expoziția tematică de documente istorice: „Marea Unire reflectată în documente de arhivă“.
În după-amiaza aceleiași zile s-au desfășurat dezbateri pe cele patru secțiuni: Marea Unire în perspectivă istorică; Slova tipărită. Biblioteci, cărți, presă; Biserica, școala și limba; Literatura memorialistică.
Lucrările congresului s-au încheiat în data de 16 iunie cu o vizită documentară în capitala reîntregirii neamului românesc – Alba Iulia.
Corespondență de dr. Ioan David,
Director Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ din Timișoara
academiaromana.wordpress.com 