Un nou raport științific realizat de cercetătorii europeni din cadrul EASAC își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea breșelor din reglementările UE privind pesticidele, pentru a justifica folosirea în continuare a insecticidelor interzise.
Raportul EASAC 2023 este intitulat Neonicotinoids and their substitutes in sustainable pest control și poate fi consultat și descărcat în întregime la adresa https://easac.eu/fileadmin/user_upload/EASAC_Neonicotinoids_complete_Web.pdf.
„Este nejustificat să susținem că amenințarea la adresa securității alimentare din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia înseamnă că trebuie să rămânem la agricultura dependentă de substanțe chimice. Există o sumedenie de dovezi în favoarea metodelor alternative propuse care pot conduce la aceleași rezultate sau chiar mai bune, menținând în același timp serviciile ecosistemice ale naturii”, declară prof. Michael Norton, directorul Programului de Mediu în cadrul EASAC.
Analiza celor mai recente cercetări științifice confirmă faptul că UE a procedat bine când, în urmă cu cinci ani, a interzis principalele trei neonicotinoide. În plus, oamenii de știință avertizează împotriva persistenței breșelor din reglementarile legilsative. De exemplu, posibilitatea de acordare a autorizațiilor de urgență care permit utilizarea neonicotinoidelor interzise, situație care pentru unele țări a devenit obișnuință. Amintind de hotărârea recentă a Curții Europene de Justiție, utilizarea excesivă a acestei practici trebuie să înceteze, mai precizează prof. Michael Norton. Un alt exemplu îl constituie faptul că restricțiile asupra neonicotinoidelor originale au creat stimulente pentru dezvoltarea de înlocuitori care exploatează aceleași mecanisme neuronale ale insectelor. Analiza EASAC identifică o serie lungă de potențiale viitoare substanțe chimice care forțează limitele sistemului de reglementare și ar putea permite producerea și utilizarea înlocuitorilor tot atât de dăunători.
Potrivit studiilor, șapte din zece (70%) mostre de miere din UE conțin urme de pesticide toxice pentru albine. „Industria se află într-o cursă în care toți competitorii pierd. Este contraproductiv să omori totul, deoarece, odată ce dăunătorul se adaptează la pesticid, este posibil să nu mai rămână niciun inamic natural, cu atât mai puțin polenizatori esențiali. Este o problemă similară cu cea pe care o constatăm în ceea ce privește utilizarea pe scară largă a antibioticelor”, susține prof. Edward Mitchell de la Universitatea din Neuchatel, Elveția.
Raportul EASAC sprijină total eforturile Comisiei Europene de a face ca managementul integrat al dăunătorilor (Integrated Pest Management, IPM) să devină principala cale spre o agricultură durabilă. IPM se bazează pe un set de practici de bun-simț, folosind informații despre ciclurile de viață ale dăunătorilor și interacțiunea acestora cu mediul. Pesticidele cu risc scăzut se pot baza pe bacterii, ciuperci sau alte substanțe, cum ar fi piperul. „Pur și simplu recurgerea la pesticide sintetice este o gândire de modă veche. Uneori, doar un roi de buburuze ar face o treabă mult mai bună”, explică prof. Michael Norton. Cu toate acestea, IPM are nevoie un sprijin puternic pentru ca fermierii să se adapteze, iar raportul identifică pașii care trebuie întreprinși pentru ca IPM să fie considerat de fermieri drept o abordare preferată.
European Academies’ Science Advisory Council – EASAC este un organism alcătuit din reprezentanți ai Academiilor naționale din statele membre ale Uniunii Europene, Norvegia și Elveția la care se adaugă cei din Academia Europaea și ALLEA – All European Academies. Mai multe informații despre EASAC sunt disponibile la adresa www.easac.eu.
academiaromana.wordpress.com 