Dr. Iharka Csillik este cercetătoare la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca, Institutul Astronomic al Academiei Române. Pe lângă activitatea pur științifică, preocupările sale vizează de mulți ani și domeniul comunicării astronomiei către public. De exemplu, în cadrul conferinței Societății Europene de Astronomie în Cultură – SEAC din 2010, care s-a desfășurat la München, a prezentat o lucrare de arheoastronomie, iar la cea mai recentă conferință internațională de astronomie, astrofizică și științe planetare – Cluj-Napoca, 10-12 iulie 2023 –, dr. Iharka Csillik a coordonat una dintre sesiunile plenare și a fost coautor la trei lucrări. Pentru a afla amănunte despre pasiunea sa pentru știința cerului am realizat interviul care urmează.
Stimată doamnă dr. Iharka Csillik, vă amintiți care a fost prima observație astronomică? La vremea respectivă, ați observat cerul cu ochiul liber sau ați avut la dispoziție vreun instrument?
Iharka Csillik: Prima mea observație astronomică cu ochiul liber a fost de mic copil, când mă uitam cu încântare la cer și puneam întrebări fără sfârșit. Chiar și azi mă fascinează unele fenomene cerești. Pentru mine acestea sunt momente de liniște, uit de agitația zilnică și realizez că trăiesc pe o planetă unică.
Pe vremea când eram studentă, la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității „Babeș-Bolyai“, am observat prima dată cerul înstelat prin intermediul refractorului Coudé-Zeiss (150/2250), instrument montat în cupola veche a Observatorului Astronomic din Cluj-Napoca. Mergeam des la Observator și îmi amintesc că, la începutul doctoratului, învârteam zilnic refractorul pentru a observa și urmări mișcarea petelor solare. După perioada studiilor doctorale am observat bolta cerească împreună cu studenții și rezolvam probleme practice de astronomie legate de măsurători.
Cum s-a dezvoltat pasiunea pentru astronomie?
Iharka Csillik: Eram pasionată de cifre, de matematică, îmi plăcea să rezolv probleme de matematică și de fizică. De aceea m-am înscris, în 1993, la matematică. În primul an de studiu, mi-am dat seama că mă interesează mai mult matematica aplicată, iar când am început să învățăm mecanica cerească, am știut că doresc să continuu și să lucrez în acest domeniu.
În timpul masteratului (1997-1998) și al doctoratului (1998-2002) am lucrat la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca și am vizitat multe alte observatoare din țară și din străinătate. Astfel, am aflat ceea ce presupune a fi astronom și mi-a plăcut.
În calitate de autor sau de co-autor, participați cu lucrări de specialitate la conferințe internaționale. La una dintre cele mai recente astfel de reuniuni ați abordat tema descrierii cu mare precizie mișcării obiectelor cerești. Care sunt tehnicile pe care le sugerați? Cum se pot îmbunătăți aceste tehnici?
Iharka Csillik: Într-adevăr, mă preocupă această idee a nevoii de precizie. Să explic. Mișcarea obiectelor cerești este studiată și modelată în domeniul mecanicii cerești. În zilele noastre avem nevoie de calcule foarte precise, fie că ne referim la trimiterea în spațiu a unor sateliți artificiali ori la explorarea asteroizilor cu ajutorul navelor cosmice și a roboților. Din 1957, anul lansării primului satelit artificial, și până acum, s-au trimis în spațiu aproximativ 11.300 de astfel de obiecte create de om și care orbitează planeta noastră.
În afara Pământului, efectele perturbatoare sunt abundente ‒ de exemplu, necentralitatea câmpului gravitaţional al Pământului; atracţia gravitaţională a Soarelui şi a Lunii; efectul indirect al atracţiei Soarelui şi Lunii (efectul mareic indirect); atracţia gravitaţională a celorlalte planete; efectele relativiste; presiunea radiaţiei solare directe; presiunea radiaţiei solare reemise de suprafaţa Pământului; efectul Poynting-Robertson; frânarea aerodinamică; vântul solar; diverse acceleraţii, precum praful interplanetar, radiaţia termică a satelitului ‒, iar ecuațiile de mișcare, deci ecuațiile care modelează mișcarea, se pot rezolva cu ajutorul unor tehnici de integrare numerică. Precizia acestora depinde de numeroși factori, cum ar fi performanța calculatorului și tehnica aleasă.
Mai mult, când două obiecte cerești sunt foarte aproape de momentul ciocnirii, distanța dintre ele scade, în timp ce forța de atracție între ele crește foarte mult. În astfel de situații, ecuațiile diferențiale ale mișcării dau erori, iar metodele numerice pot conduce la rezultate fictive. De aceea se realizează studii de regularizare, care permit o descriere mai fidelă a mișcării obiectelor cerești după ciocnire. Astfel, prin această modelare, mișcarea studiată devine mai precisă.
Aceste tehnici se pot îmbunătăți prin investigații asupra metodelor și asupra efectelor perturbatoare, precum și prin compararea rezultatelor obținute teoretic cu datele observaționale.
În 2017 am studiat reintrarea în atmosferă a stației spațiale chineze Tiangong 1. Pe baza analizei datelor rezultate din observații și utilizând o tehnică proprie am reușit să calculez cu o mai mare precizie momentul reintrării în atmosferă a stației spațiale. Studiul intitulat Analysis and prediction of Tiangong-1 reentry a fost publicat în Romanian Astronomical Journal (anul 2017, volumul 27, numărul 3, paginile 241-251).
Experiența dumneavoastră internațională se reflectă și în domeniul comunicării științei. Ce anume v-a determinat să vă dedicați timpul comunicării astronomiei pentru publicul larg?
Iharka Csillik: Pe lângă domeniul meu principal de activitate, cel al mecanicii cerești, mă ocup de arheoastronomie[i] și de educația pentru astronomie, domenii unde se manifestă comunicarea științei. A comunica înseamnă a emite, a transmite şi a recepţiona mesaje. După părerea mea, comunicarea este strâns legată de munca de cercetare. Nu este deajuns să investigezi îndelung o problemă științifică, trebuie să știi și cum să o faci cunoscută publicului de toate vârstele, cum să o comunici ca să fii auzit și apreciat.
Prima mea carte (1999) a fost de popularizare a astronomiei, cum văd astronomii fenomenul eclipsei, în care am utilizat un limbaj pe înțelesul publicului larg.
Lucrări publicate în limbile română, maghiară, engleză și germană:
- Csillik, I., Oproiu, T., Szenkovits, F., (coord. Pál. Á): Ghidul eclipsei totale de Soare 11 august 1999, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999.
- Szenkovits, F., Makó, Z., Csillik, I., Bálint, A.: Mechanikai rendszerek számítógépes modellezése (Computational modeling of mechanical systems), Editura Scientia, Cluj-Napoca, 2002.
- Csillik, I.: Metode de regularizare în mecanica cerească (Regularization methods in celestial mechanics), Editura Casa Cărţii de Ştiință, Cluj-Napoca, 2003.
- Turcu, V., Csillik, I., Moldovan, D.: Calendar Astronomic Cluj-Napoca 2003 (Iulie-Decembrie), Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2003.
- Turcu, V., Csillik, I., Moldovan, D.: Calendar astronomic 2004, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2004.
- Szücs-Csillik, I., Szűcs, I.: Csillagászat tanítása kisgyermekeknek (The study of astronomy for little kids), Self-publishing Press, Cluj-Napoca, 2010.
- Szücs-Csillik, I., Szűcs, I., Mircea, L.: Învăţarea astronomiei pentru copiii de la grădiniţă (The study of astronomy for Kindergarten), Self-publishing Press, Cluj-Napoca, 2010.
- Szücs-Csillik, I., Szűcs, I.: Teaching Astronomy to small children, Self-publishing Press, Cluj, 2010.
- Szücs-Csillik, I., Szűcs, I.: Sternkunde Unterricht für Kleinkinder, Self-publishing Press, Cluj, 2010.
- Szücs-Csillik, I., Szűcs, I.: First steps in Astronomy, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2019.
- Szücs-Csillik, I., Szűcs, I., Mircea, L.: Primii pași în astronomie. Andragogia didacticii preșcolare, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2019.
- Szücs-Csillik, I., Szűcs, I.: Első lépések a csillagászatban. Az óvodai didaktika andragógiája, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2019.
Ultimele cărți au apărut în 2019 și sunt disponibile în mai multe limbi, română, engleză, maghiară, germană, și au abordat educația pentru astronomie, cum se poate educa un copil mic ca să cunoască mai bine cerul și să devină pasionat de știința cerului. La început, aceste volume le-am publicat din resurse proprii, iar în 2019 am primit finanțare din partea societății Europlanet.
Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca a găzduit între 10 și 12 iulie 2023 o nouă ediție a Conferinței internaționale de astronomie, astrofizică și științe planetare. În cadrul sesiunilor plenare, autorii lucrărilor științifice au prezentat subiecte de astronomie, astrofizică și planetologie, dar și teme din spectrul cunoașterii inter- și multidisciplinare. Ați fost printre autorii mai multor lucrări care au fost susținute. Ce ne puteți spune despre prezentarea pe tema originii alfabetului?
Iharka Csillik: La Conferința internațională organizată de Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca în perioada 10-12 iulie 2023, am susținut o prezentare legată de comunicarea scrisă foarte timpurie, din neolitic, prin simboluri și semne, așa numita Scriere Danubiana. În esență, ideea acestei lucrări este că pornind de la o serie de simboluri și de semne din cultura Vinča (6000-4000 î.Ch.) și luând în considerare pictogramele constelațiilor agrare se poate ajunge la originea alfabetului. Lucrarea intitulată The origin of the alphabet: some engraved symbols from the Neolithic period in Southeast Europe este disponibilă aici.
Prin prisma comunicării, cercetătorul transmite idei, iar publicul larg recepționează; apoi, publicul larg emite opinii pe care cercetătorul le recepționează. Pentru buna funcționare a comunicării astronomiei este nevoie de acest proces care implică participarea tuturor membrilor societății.
Cum reușiți să puneți în aplicare astfel de proiecte care vizează publicul nespecializat? Unde găsiți sprijin?
Iharka Csillik: Pasiunea asigură motorul acestor proiecte care vizează publicul nespecializat. Când există voință, există și soluție. De cele mai multe ori, ne bazăm pe resurse proprii, însă, câteodată, găsim sprijin din partea asociațiilor profesionale. Societățiile internaționale de astronomie ‒ Uniunea Astronomică Internațională (IAU), Agenția Spațială Europeană (ESA), IAU Office for Astronomy Outreach (IAU OAO), Europlanet, dar și altele ‒ pun un accent major pe educația astronomiei și creează oportunități de finanțare a unor astfel de proiecte, dacă sunt bine gândite.
Care considerați că sunt calitățile unui bun comunicator de știință, în particular, de astronomie?
Iharka Csillik: Pasiunea de a împărtăși cunoștiințele despre cer. După mine, pasiunea atrage formarea celorlalte calități.
Cătălin Mosoia
[i] (n.a.) Lucrarea intitulată Archaeoastronomical World from Romania, de I. Szücs-Csillik, A. Comşa și Z. Maxim, a fost prezentată în anul 2010, la Munchen, și a fost inclusă în volumul conferinței organizată de European Society of Astronomy in Culture (SEAC), publicat cu titlul Astronomy and Power: How Worlds Are Structured la Editura BAR Publishing, Oxford, Marea Britanie.
academiaromana.wordpress.com 