Simbol al spiritualităţii naţionale încă de la înfiinţarea sa, Academia Română se afirmă şi continuă să se definească drept nucleul intelectualităţii româneşti. Membrii săi sunt personalităţi ştiinţifice recunoscute şi apreciate naţional şi internaţional, cu o deosebită expertiză în domenii dintre cele mai diverse, de la istorie, filosofie şi lingvistică, până la fizică nucleară, chimie, biologie macro- şi microcelulară, geologie şi geodinamică sau agricultură.
Anii 2000 au impus Academia Română ca spaţiu al cercetării fundamentale, prin activitatea celor 66 de institute şi centre de cercetare din componenţa sa, reactivând rolul său de consilier în elaborarea direcţiilor strategice de dezvoltare a ţării.
De-a lungul a un secol şi jumătatea, Academia Română a acumulat, cu deosebire prin donaţii, un impresionant fond documentar de carte, publicaţii periodice, manuscrise şi documente istorice, monede şi medalii, stampe şi fotografie, patrimoniu gestionat şi prezervat de Biblioteca Academiei Române, considerată cea mai bogată bibliotecă din sud-estul Europei.
Editura Academiei Române a fost înfiinţată în anul 1948, continuând şi dezvoltând, în cei peste 65 de ani de activitate, publicarea de cărţi şi reviste începută în anul 1868.
Prin lege şi statut Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. În prezent Academia Română are 76 de membri titulari, 86 de membri corespondenţi, 37 de membri de onoare din ţară şi 91 de membri de onoare din străinătate.
În prezent Academia Română are aproximativ 3000 de angajaţi, dintre care peste 2000 sunt cercetători în institutele sale de cercetare.
academiaromana.wordpress.com 