Academia Română anunță apariția Atlasului lingvistic al dialectului aromân, vol. II, autori prof. Nicolae Saramandu, membru corespondent al Academiei Române, și Manuela Nevaci, cercetător științific I la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“.
Apariția acestui al doilea volum constituie un important eveniment editorial pentru lingvistica și pentru cultura română, întrucât Atlasul lingvistic al dialectului aromân este prima lucrare de amploare consacrată celui mai important dialect românesc vorbit în sudul Dunării: aromâna. Atlasul pune în evidență graiurile românești vorbite în prezent în Grecia, Albania, R. Macedonia de Nord, Bulgaria.
Lucrarea este rodul unor îndelungate cercetări de teren efectuate de specialiști timp de peste patru decenii, începând cu anul 1967, iar sutele de hărţi lingvistice realizate cuprind întreaga arie geografică sud-dunăreană unde se vorbeşte în prezent dialectul aromân. Atlasul se bazează pe o reţea de 61 de localităţi (32 în Grecia, 12 în Albania, 9 în R. Macedonia de Nord, 8 în Bulgaria), în fiecare dintre aceste localități specialiștii aplicând Chestionarul Noului atlas lingvistic român pe regiuni, cu 2543 de întrebări. Folosirea acestei tehnici face, astfel, posibilă compararea materialului dialectal aromânesc cu cel cuprins în atlasele regionale ale dialectului dacoromân, evidenţiind unitatea limbii române vorbite în nordul Dunării şi în sudul Dunării, în ţările balcanice.
Volumul II cuprinde întregul materialul cules pe teren, prezentat pe hărţi lingvistice şi în liste cu material necartografiat și însoţit de note, pentru întrebările 463–896 din Chestionar, capitolele: Familia, Casa, Curtea. Spre deosebire de alte atlase, materialul din hărţile lingvistice a fost redat şi în liste care însoţesc hărţile.
Programul de digitalizare a hărților lingvistice a fost realizat de cercetătorii Vasile Apopei şi Silviu-Ioan Bejinariu de la Institutul de Informatică Teoretică din Iaşi al Academiei Române.
Atlasul lingvistic al dialectului aromân constituie un progres important și în domeniul geografiei lingvistice, dat fiind că permite, pentru prima oară, delimitarea graiurilor aromânei în perspectivă spaţială, fapt care nu rezulta din lucrările anterioare de dialectologie. Astfel, pentru localităţile anchetate autorii prezintă, în capitolul „Date despre localităţi“, informaţii privind apartenenţa vorbitorilor dialectului aromân la următoarele grupuri: grămostean, pindean, fărşerot, grabovean, gopeşeanmoloviştean.
Imaginile etnografice din anexă reliefează păstrarea identităţii culturale a aromânilor în mediu balcanic. Ilustrațiile au fost realizate de doi cercetătorii ai Academiei Române: Emil Ţîrcomnicu, de la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“, şi Manuela Nevaci de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“.
Prin publicarea Atlasului lingvistic al dialectului aromân cei doi autori oferă specialiştilor un material dialectal notat într-o transcriere fonetică riguroasă, care pune în evidenţă particularităţile lingvistice ale graiurilor aromânei actuale. Lucrarea a fost tipărită la Editura Academiei Române, cu sprijinul financiar al Societății de Cultură Macedo-Română.
academiaromana.wordpress.com 