„Educația și formarea resurselor umane în viziunea Academiei Române“ – conferința prof. Ioan Dumitrache, membru corespondent al Academiei Române, despre primul proiect din Strategia de dezvoltare a României până în 2035
La inițiativa acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, prof. Ioan Dumitrache, membru corespondent al Academiei Române, a susținut luni, 27 iunie 2016, în Aula Filialei din Iași a Academiei Române, conferința intitulată „Educația și formarea resurselor umane în viziunea Academiei Române”. Prelegerea a avut ca temă primul din cele 11 proiecte strategice care alcătuiesc Strategia de dezvoltare a României, pentru următori 20 de ani, elaborată de Academia Română.
Proiectul strategic dedicat învățământului și educației este intitulat „România educată – Top 10”, a debutat la Academia Română în urmă cu 20 de luni și se realizează sub coordonarea prof. Ioan Dumitrache, m.c. al Academiei Române, și a acad. Emil Burzo, președintele Filialei din Cluj a Academiei Române.
Cuvântul de deschidere a conferinței a aparținut acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române. Domnia sa a prezentat cadrul și argumentele care au determinat Academia Română să decidă și să se angajeze la un asemenea exercițiu de viziune: „Strategia de dezvoltare a României pentru următorii 20 de ani este formată din unsprezece proiecte. La elaborarea lui participă cercetători din aproape toate institutele Academiei Române și cadre didactice din învățământul superior. Secțiile, institutele și centrele din subordinea Academiei Române acoperă mai bine decât orice universitate toate domeniile – nicio universitate nu are atât de multe specializări. Academia Română are cercetători foarte buni și competenți. Apoi, are experiență și mă refer la proiectele de evaluare a stării economiei naționale realizate de Academia Română în perioada 1990-1995.”
Acad. Bogdan C. Simionescu a mai precizat că întâlnirile de tipul celei organizate la Iași trebuie să aibă formatul unei dezbateri, pentru că orice întrebare, idee sau provocare la dialog care vine din partea celor care participă este extrem de importantă pentru conturarea produsului final, în cazul de față, o strategie solidă și realistă pe tema învățământului și educației. „În Japonia, toată lumea se înclină în fața Împăratului, prin lege, însă o singură categorie este exceptată: învățătorii – japonezii spun că dacă nu ar exista învățători, nu ar exista împărați. În România ultimilor 25 de ani, știți cum am tratat învățătorul, profesorul de gimnaziu, profesorul de liceu. În Coreea, prețul unui apartament variază în funcție de cât de bună este școala cea mai apropiată. În Finlanda, învățământul primește 10% din buget. La noi, știm că nu s-a atins niciodată acel 6% prevăzut prin lege organică.”
_________________________________________________________________________________
Prof. Ioan Dumitrache este membru corespondent al Academiei Române și implicat în activitatea universitară la Universitatea Politehnica din București. Doctor inginer (1970) în automatizări și sisteme electrice. Fost președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, a activat în diverse organisme ale Ministerului Educației, fost rector al Universității Politehnica din București (2002-2004), autor a peste 250 de lucrări, editor a peste 14 volume, dintre care 3 publicate în străinătate, autor și co-autor a peste 20 de cărți, profesor invitat la diverse universități mari – Oklahoma State University, Universitatea Tehnică din Viena, Universitatea Tehnică din Darmstadt, Universitatea Tehnică din Hanovra, Universitatea Valencia. Laureat al Premiului „Traian Vuia” al Academiei Române. Fulbright Fellow (1971). Premiul „Grigore Moisil” și Medalia Omul Anului de la Asociația de Informatică Economică.
_________________________________________________________________________________
„Normal și firesc ca întreaga comunitate să fie consultată când e vorba de un proiect de o asemenea amploare și importanță pentru națiunea română. Am început cu Iașul, în toamnă mergem la Cluj, apoi la Timișoara” a precizat la începutul conferinței sale prof. Ioan Dumitrache.
În ceea ce privește titlul proiectului strategic pe care îl coordonează, „România educată – Top 10”, prof. Dumitrache a declarat că locuțiunea România educată a fost formulată de Academia Română, iar Top 10 „pentru că vrem ca în anul 2035, România să fie între primele 10 țări din Europa, din punctul de vedere al educației”.
Referindu-se la cele 11 proiecte care alcătuiesc Strategia de dezvoltare a României elaborată de Academia Română, prof. Dumitrache a precizat că până la momentul conferinței s-au organizat șapte seminarii și s-au publicat două volume (http://www.academiaromana.ro/strategiaAR/strategiaAR.htm). Cum orice parte este tot atât de importantă ca și întregul pe care îl formează, prof. Dumitrache a intrat în subiect și a precizat structura lucrării: provocări, obiective și ținte strategice.
În secolul conectivității, așa cum este prezentat din ce în ce mai des secolul al XXI-lea, educația trebuie gândită ca sistem național de educație. Societatea viitorului va fi orientată mai mult spre individ și nevoile lui, iar cele mai importante valori ale societății zilei de mâine sunt diversitatea, egalitatea de șanse, creativitatea, transparența și flexibilitatea. O altă idee interesantă lansată de prof. Dumitrache se referă la personalitatea instituțiilor de învățământ, care se va concretiza în modele de cultură organizațională. Bunăstarea, la nivelul anului 2035, va depinde, în esență, de cunoaștere. De aceea, școala va căpăta noi valențe, iar universitățile vor fi cadrul cheie în formarea viitorilor specialiști. În procesul de construire a noii societăți bazate pe cunoaștere trebuie ținut cont de globalizare și de dezvoltarea durabilă. Viitorul prezentat de către prof. Dumitrache, va diferenţia instituțiile de învățământ în funcție de scop și obiective. Toate acestea sunt definitorii pentru imaginea României în anul 2035: o țară a cunoașterii, cu o economie bazată pe inovare și creativitate.
În ceea ce privește obiectivele proiectului strategic pe care îl coordonează, prioritare sunt redefinirea axiologică și structurală a sistemului național de educație. Urmează schimbarea politicilor de resurse umane și a proceselor de formare a cadrelor didactice.
Prof. Dumitrache a accentuat asupra celor cinci componente esențiale ale sistemului național de educație: „rolul dascălilor în societate – educatori, învățători, profesori și profesori universitari; crearea unei noi generații de cadre didactice, caracterizate prin aibă pasiune pentru meserie, principii morale sănătoase și înalt profesionalism; recunoașterea de către societate a rolului nobil al dascălului în formarea generațiilor viitoare – dascălul nu este un funcționar, este cu totul altceva într-o societate normală; creșterea atractivității carierei didactice pentru profesori, mă refer la statutul cadrului didactic, la salarizarea cadrului didactic și responsabilitatea socială pe care o are cadrul didactic; selectarea și promovarea pe baza unor criterii de performanță, calitate umană, dăruire profesională pentru meseria pe care și-au ales-o; programe naționale pentru formarea continuă a dascălilor – știința evoluează continuu, trebuie să ne antrenăm astfel încât să facem față acestor provocări”, a precizat prof. Dumitrache.
De asemenea, atunci când se pune problema organizării sistemului național de educație „elementele cheie pe care trebuie să le avem în vedere sunt flexibilitatea, modularitatea, adaptabilitatea”. Pofesorul Dumitrache a propus formarea pe cicluri de 4 ani, cu definirea competențelor și abilităților asociate fiecărui ciclu: „ni se pare important să luăm în calcul ciclurile 3-7, 7-14, 7-11, 11-14, în care se asigură o pregătire de bază”. Apoi, ofertele educaționale trebuie să fie flexibile: școli profesionale, școli tehnice, colegii, licee cu orientare profesională în funcție de capacitate și abilități, colegii cu profile diferite. Flexibilitatea se extinde și asupra programelor, care trebuie să fie „adaptate la context, orientate pe dezvoltare de competențe și abilități de rezolvare de probleme, să fie corelate cu cerințele societății cognitive”. Tot atât de importantă este și pregătirea pentru societate: spirit antreprenorial, calități manageriale, formarea deprinderilor practice. „Să ne gândim la orientarea în funcție de personalitatea fiecărui elev sau a grupurilor de elevi, să dezvoltăm bucuria de a învăța, de a știi.” La capitolul resurse materiale și financiare un obiectiv important îl reprezintă realizarea unei infrastructuri atractive, care să determine tinerii să vină de drag la școală. În privința programelor de educație continuă, prof. Dumitrache a atras atenția asupra faptului că avem poate cea mai slabă prezență la nivel european – doar 1,7%-2% din populație este implicată în asemenea programe. Perspectiva asupra sistemului național de educație trebuie să permită caracterizarea lui prin continuitate, coerență, transparență, eficiență, predictibilitate și performanță.
În ultima parte a prezentării, prof. Ioan Dumitrache a punctat țintele strategice pentru procesul de educație în anul 2035: „clasarea în primele zece țări din Uniunea Europeană din perspectiva performanței și competitivității sistemului național de educație; două treimi dintre elevii și studenții din România vor considera învățarea și programele de studiu pe care le urmează ca fiind interesante, motivante și importante pentru viitorul lor; profesia didactică va deveni una din cele mai respectate și căutate pe piața muncii”.
Prezentarea prof. Dumitrache a fost urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri, sugestii și comentarii. Comunitatea academică ieșeană prezentă la eveniment – membri ai Academiei Române, cercetători, cadre didactice din învăţământul superior, liceal şi gimnazial – s-a făcut auzită prin intervențiile prof. Dan Caşcaval, rectorul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi“ din Iaşi, lector univ. dr. Tudor Stanciu ş.a., care au ridicat probleme ce frământă de vreme îndelungată mediul universitar: relația deloc bună dintre universități și mediul economic și necesitatea abordării cu mai multă seriozitate a ceea ce se numește transfer tehnologic – este vorba de o meserie nouă, care se află la interfața dintre ceea ce face cercetarea și ce solicită industria; s-a vorbit de nevoia unei Cărți Albe a Învățământului și de coagularea forțelor pentru atingerea obiectivelor comune tuturor celor cărora le pasă de ceea ce se întâmplă cu învățământul românesc. Deloc în ultimul rând, s-a lansat, după modelul american, ideea înființării unui sistem de împrumut bancar pentru studenți, care permite acestora să-și aleagă universitatea pe care o doresc. De asemenea, s-a propus un sistem de ierarhizare a universităților, în două trepte: universități de elită și universități de masă. În privința evaluării, aceasta s-ar putea face în funcție de criteriul angajabilității în domeniu și criteriul recomandării reale, nu formale, din breaslă.
Manifestarea a fost organizată, în cadrul Prelegilor Academiei Române, de către Filiala Iaşi a Academiei Române şi Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ din Iaşi.
Cătălin Mosoia, expert comunicarea ştiinţei,
Biroul de presă al Academiei Române
academiaromana.wordpress.com 