Atelierului etno-didactic: cum şi de ce poate fi predat folclorul. Ediția a II-a

În urmă cu un an de zile, în perioada 24-25 iunie 2015, avea loc la Filiala Iaşi a Academiei Române prima ediție a Atelierului etno-didactic: cum şi de ce poate fi predat folclorul, în organizarea Departamentului de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide“. O echipă de tineri cercetători, inteligenți, dinamici și determinați, și-a propus să transforme rezultatele cercetării pur teoretice în soluții cu aplicabilitate practică în învățământul gimnazial, liceal și universitar, domeniu cu probleme reale de strategie și funcționare, general recunoscute și rămase nerezolvate.

Prima ediție a întâlnirii a avut ca principal scop, așa cum arată și titlul, identificarea metodelor de predare a unei discipline școlare cu rol esențial în definirea identității culturale a unui popor. Concluziile au fost redactate și înaintate, o lună mai târziu, sub formă de Memoriu (https://goo.gl/DvRJ6a), Ministerului Educației și Cercetării. În finalul documentului, Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide“ propunea Ministerului întregul său sprijin în elaborarea unor programe fundamentate științific și în pregătirea cadrelor didactice, oferind sugestii metodologice.

Convinși de utilitatea implicării lor de pe coordonate științifice și pedagogice avizate, cercetătorii de la Departamentul de Etnologie își continuă consecvent demersul, mizând pe colaborare și pe forța de iradiere pe orizontală a modelelor viabile. În această direcție se înscrie și cea de-a doua ediție a work-shop-ului. Detalii, în corespondența transmisă de dr. Adina Ciubotariu, șefa Departamentului de Etnologie, Institutul de Filologie Română „A. Philippide“ Iaşi.

*******

Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide“, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi, a organizat cea de a doua ediţie a workshop-ului dedicat predării informaţiilor de cultură tradiţională în mediul preşcolar, preuniversitar şi universitar. Evenimentul a beneficiat de sprijinul Direcţiei Judeţene de Cultură, Iaşi, al Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, şi s-a desfăşurat la Filiala Academiei Române din Iaşi în perioada 23-24 iunie.

Prima ediţia a Atelierului etno-didactic: cum şi de ce poate fi predat folclorul a adus laolaltă specialişti din domenii de activitate diverse, dar unite de fenomenul culturii populare: cercetători, profesori din mediul preuniversitar şi universitar, meşteri populari, organizatori de târguri şi tabere de creaţie populară şi muzeografi. Dezbaterea vie asupra deficienţelor existente în transmiterea cunoaşterii de tip tradiţional şi asupra soluţiilor eficiente la îndemână a condus la hotărârea de a adresa un memoriu Ministerului Educaţiei. Reacţiile pozitive numeroase din spaţiul public şi academic provocate de acest demers oficial au confirmat oportunitatea iniţiativei organizatorilor şi opiniile ştiinţifice ale participanţilor.

Ediţia prezentă a reuşit să adune specialişti din şi mai multe arii de activitate devenind, pe de o parte interjudeţeană (prin participarea a două cadre didactice de la Colegiul Naţional „Roman-Vodă“, Neamţ), iar pe de altă parte internaţională. Domnul dr. Andrei Prohin, cercetător ştiinţific la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, Republica Moldova, şi doamna Elles van deer Beek, director executiv al Fundaţiei „Vrienden van Izvor” originară din Wezep, Hattemerbroek, Olanda au adus o coordonată comparativistă discuţiilor din cadrul atelierului.

În plus faţă de domeniile de activitate prezente şi în prima ediţie, dezbaterea a beneficiat de experienţa acumulată de educatori, de un realizator de emisiuni culturale la Radio Iaşi şi de un coregraf şcolit la prestigioasa Academie de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Cei 15 participanţi la workshop au dovedit o cunoaştere de profunzime a culturii tradiţionale şi o capacitate sporită de adaptare la aşteptările noilor generaţii.

Demersurile locale diseminate cu prilejul atelierului etno-didactice sunt în sincronicitate cu eforturile internaţionale UNESCO. Reţeaua de şcoli ASPnet asociate acestei organizaţii educaţionale şi culturale se întâlneşte în 181 de ţări din întreaga lume, dar nu şi în România. În schimb, cultura tradiţională este transmisă la noi prin iniţiative personale care, în mod previzibil, sunt receptate cu mult entuziasm de publicul şcolar. Aşa se explică faptul că proiectul „Să învăţăm de la bunici!“, pornit de la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 13 din Iaşi, se desfăşoară acum într-o reţea de 25 de unităţi preşcolare şi şcolare (din ciclul primar şi gimnazial), cu 65 de cadre didactice din 15 judeţe ale ţării.

Modelul educaţional pentru autorităţile româneşti nu vine doar de la asemenea acţiuni ambiţioase, ci şi de la ţările din sud-estul Europei. Albania, Cipru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina sunt câteva exemple apropiate de ţări în care ministerele destinate educaţiei şi culturii finanţează programe şcolare de predare şi practicare a folclorului, ca tip de cunoaştere tradiţională. Aici patrimoniul cultural material şi imaterial UNESCO este făcut cunoscut prin lecţii multidisciplinare şi interactive, şi prin deplasări pe teren ale elevilor, încă de la vârsta de 7 ani.

Concluziile celei de-a doua ediţii a atelierului etno-didactic au constat în necesitatea evidentă de a continua demersurile de ameliorare a mesajului privitor la cultura populară şi de a crea modalităţi de informare riguroasă a formatorilor, a celor care transmit informaţia tradiţională generaţiilor tinere şi publicului în general. Organizatorii îşi propun să sprijine acest proces educaţional atât prin reunirea anuală a celor interesaţi, sub auspiciile Academiei Române, cât şi prin elaborarea unor ghiduri didactice, planuri de lecţii şi bibliografii esenţiale pentru a facilita înţelegerea valorii de patrimoniu a folclorului românesc, în relaţie cu moştenirea culturală internaţională.

Corespondența de dr. Adina Ciubotariu,
șefa Departamentului de Etnologie, Institutul de Filologie Română „A. Philippide“ Iaşi

Folclor

DSC00337

Dr. Adina Ciubotariu, cercetător ştiinţific gradul II, Institutul de Filologie Română „A. Philippide“, Iaşi, profesori Roxana Prisacaru şi Gabriela-Elena Romano, Colegiul Naţional „Roman-Vodă“, Neamţ

DSC00322

 Elles van der Beek, director executiv Fundaţia „Izvor“, Iaşi, dr. Ioana Repciuc, cercetător ştiinţific gradul III, Institutul de Filologie Română „A. Philippide“, Iaşi, Dumitru Şerban, realizator emisiuni, Radio Iaşi, drd. Petre Şuşu, coregraf Palatul Copiilor şi Casa Studenţilor, Iaşi

DSC00331

Dr. Adrian Crupa, lector universitar, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi, dr. Andrei Prohin, cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie şi de Istorie Naturală, Chişinău

DSC00306

Dr. Ioana Repciuc, cercetător ştiinţific gradul III, Institutul de Filologie Română „A. Philippide“, Iaşi, dr. Andrei Prohin, cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie şi de Istorie Naturală, Chişinău

DSC00300

Iniţiatorii proiectului „Să învăţăm de la bunici!“, educator Maria Emilia Lucaci şi director Iuliana Elena Prodan, Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 13, Iaşi

DSC00302

Silvia Cozmâncă, preşedinte Asociaţia „Art-Meşteşugurile Prutului“, Iaşi, dr. Andrei Prohin, cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie şi de Istorie Naturală, Chişinău, dr. Astrid Cambose, asistent de cercetare, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi, Ovidiu Focşa, muzeograf, Complexul Naţional Muzeal „Moldova“, Iaşi

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: