Astronomia şi Academia Română
Editura Academiei Române, 2016
Autor: Magda Stavinschi
Academia Română celebrează anul acesta 150 de ani de la înfiinţare.
Misiunea ei iniţială s-a concentrat în jurul cercetării de tip umanist, vizând, la început, „cultivarea şi promovarea limbii şi literaturii române şi a istoriei naţionale şi stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române“, iar cu timpul, Academia Română şi-a dezvoltat activitatea de cercetare şi în direcţia celor mai importante domenii ştiinţifice, din care astronomia nu putea lipsi.
Astronomia a făcut constant parte din preocupările acestui înalt for de cultură şi de ştiinţă chiar din primii ani de activitate. Astăzi astronomia este reprezentată în Academia Română de Institutul Astronomic din Bucureşti, care are observatoare la Timişoara şi Cluj-Napoca.
Dr. Magda Stavinschi, cercetător onorific şi fost director al Institutului Astronomic al Academiei Române, a dedicat o monografie jubiliară celor 150 de ani de astronomie în Academia Română.
Lucrarea Astronomia şi Academia Română este o trecere în revistă a celor mai importante contribuții românești în astronomie prin intermediul a zece dintre cei mai iluștri reprezentanți, membri titulari, corespondenți, de onoare sau post-mortem ai Academiei Române.
Monografia, publicată la Editura Academiei Române, prezintă astronomia la începutul activităţii Academiei, reprezentată pe acea vreme mai mult de geodezi (C.I. Brătianu, C. Barozzi sau Scarlat Panaitescu) şi abia mai târziu de astronomi, cei mai mulţi cu pregătire matematică şi profesori universitari: Neculai Culianu (primul profesor de astronomie la Universitatea din Iaşi şi primul astronom membru corespondent al Academiei), urmat de Constantin Gogu, Spiru Haret, Ştefan C. Hepites, Nicolae Donici, Constantin Popovici, Gheorghe Demetrescu, Constantin Drâmbă (ultimii trei chiar directori ai Observatorului Astronomic din Bucureşti) sau Călin Popovici şi Constantin Pârvulescu, primiţi în Academie post-mortem, abia după 1990.
Pentru fiecare a fost prezentată o scurtă biografie şi cele mai importante realizări în domeniu, inclusiv lista lucrărilor lor de interes astronomic.
Desigur, un loc special îl ocupă prezentarea Institutului Astronomic care a fost în două etape sub coordonarea Academiei: 1951-1975 şi după 1990. Aici este prezentată, în mare, evoluţia Institutului, subiectul acesta fiind dezvoltat atât în DVD-ul „Istoria astronomiei româneşti“ , cât şi pe site-ul Institutului, http://www.astro.ro, urmând ca un volum special să fie dedicat, tot în 2016, împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Nicolae Coculescu, primul director al Observatorului astronomic din Bucureşti.
M. Stavinschi, Astronomia şi Academia Română, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016, ISBN 978-973-27-2634-1
M. Stavinschi, Istoria Astronomiei Româneşti, Bucureşti, 2014, ISBN 978-973-0-17090-0
academiaromana.wordpress.com 