Proiectul „Rute de excelenţă academică în cercetarea doctorală şi post-doctorală – READ“
Workshop-ul „Cercetarea – protocoale şi creativitate în cunoaştere“
Cuvânt rostit de acad. Ioan Păun Otiman la închiderea dezbaterilor workshop-ului „Cercetarea – protocoale şi creativitate în cunoaştere“, Aula Magna a Academiei Române, 21.01.2015
Optimizarea rutelor de excelenţă academică în cercetarea doctorală şi posdoctorală (Read) a Academiei Române
Am ajuns, azi, într-o nouă etapă a desfăşurării pregătirii cursanţilor Şcolii doctorale şi postdoctorale a Academiei Române „Rute de excelenţă academică în cercetare-READ” cu lucrările workshop-ului „Cercetarea-protocoale şi creativitate în cunoaştere” – etapă importantă, prin temele prezentate şi dezbaterile aferente, pentru pregătirea superioară a doctoranzilor şi postdoctoranzilor, pe care pot să o caracterizez ca o activitate de optimizare a rutelor de excelenţă în cercetarea academică.
Participând la toate prezentările făcute de profesorii-experţi şi tutori şi la dezbaterile realizate pe marginea temelor propuse, mai ales de către cursanţi, am trăit sentimentul unei reuşite depline, atât prin înalta calitate a expunerilor cât şi prin excelentele dezbateri, fapt ce-mi permite să felicit profesorii referenţi şi moderatori, cursanţii-intervienţi în dezbateri, precum şi echipa managerială condusă de Dr. Marin Constantin pentru impecabila organizare şi desfăşurare a workshop-ului, atât în numele meu cât şi al colegului, cordonatorul ştiinţific al activităţii postdoctorale, acad. Emilian Dobrescu.
Tema principală a workshop-ului, prezentată de profesorii Emil Dinga, D. Ailenie şi D. Jula în secţiunea economică a avut ca obiect predicţia economică şi metodele pentru testarea ipotezelor în economie, deosebit de importante pentru activitatea ştiinţifică economică, mai cu seamă dacă avem în vedere complexitatea fenomenologiei economice şi sociale şi întinderea spaţială şi temporală a sistemelor economice globale, cu implicaţii şi extensii (ca efecte) în plan cultural, spiritual şi geopolitic. Este suficient să argumentez aserţiunea de mai înainte prin ceea ce „culeg” azi Europa şi SUA ca efecte ale unor fenomene sociale şi politice, având scop principal economic, apărute cu mult timp în urmă (cazul importului în SUA de sclavi din Africa pentru plantaţiile americane, extensia colonială a Franţei în Africa magrebiană, a Marii Britanii în extrem de multe zone ale lumii, precum şi importul masiv de forţă de muncă musulmană în Germania, Franţa, Olanda, Spania după al doilea Război Mondial etc., etc. Într-un cuvânt, este necesar să studiem efectele propagate peste timp ale fenomenelor complexe, ale căror modalităţi de manifestare culturală, spirituală, religioasă, politică pe termen lung se culeg acum şi în viitor. La timpul lor, deciziile respective nu au avut nicio predicţie, iar acum putem sintetiza rezultatul în doar câteva cuvinte: „istoria (trecutul) «se răzbună» în prezent şi viitor” sau „copiii şi nepoţii de azi culeg şi plătesc erorile părinţilor şi bunicilor, deci erorile istoriei” sau, mai simplu, „istoria nici nu uită, nici nu iartă”. Astfel de fenomene economico-sociale şi politice complexe, cu bătaie lungă în timp şi spaţiu, pot şi trebuie să fie studiate, prin subiecte atribuite doctoranzilor şi mai ales postdoctoranzilor, în cadrul şcolii noastre.
A doua problemă care cred că este de mare interes pentru cercetarea economico-socială şi juridică academică are ca subiect cauzele psihologice, politice, sociale, culturale, spirituale ale crizei economice mondiale şi ale crizei morale de proporţii din societatea mondială şi românească actuală. Concret, mă refer la fenomenele de inegalitate socială, egoism, bipolarizarea excesivă bogăţie-sărăcie, scăderea dramatică a clasei mijlocii, lăcomia, corupţia, fenomene perverse etc.
A treia problemă pe care doresc să o aduc în atenţia colegilor experţi şi tutori, precum şi cursanţilor se referă la studierea difuziunii (propagării) fenomenologice economice în sisteme complexe, prin modele şi tehnici de cuantificare a efectelor acestora în poli şi pe plaje concentrice. Pentru a fi mai simplu şi mai repede înţeles, voi da două exemple: avem metodologia necesară de a studia efectele complexe şi diverse ale posibilei ieşiri a Greciei din zona euro sau care sunt efectele (nu numai asupra celor care au contractat credite, ci şi asupra băncilor, investiţiilor etc.) creşterii fără precedent a cursului de schimb al francului elveţian.
În fine, a patra problemă pe care doresc să o prezint în încheierea lucrărilor workshop-ului de azi, se referă la optimizarea formatului acestuia şi conferinţelor viitoare. Mă gândesc că ar fi deosebit de util, instructiv şi formativ în acelaşi timp, ca la fiecare temă supusă dezbaterii de către un profesor – expert sau tutore să se prezinte de către un coreferent postdoc şi un doctorand două coreferate (pe aceeaşi temă), ca extensie tematică sau aplicaţie la referatul principal. În acest fel, implicarea cursanţilor în formarea lor prin utilizarea metodelor şi tehnicilor de cercetare ştiinţifică sau aprofundarea diferitelor domenii de cercetare ar fi mult mai eficiente.
Acad. Ioan Păun Otiman, Preşedintele Filialei Timişoara a Academiei Române
Foto: Firicel Mone
academiaromana.wordpress.com 