Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, Filiala Iaşi – a cincea şedinţă de comunicări

Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, Filiala Iaşi, a organizat marţi, 13 ianuarie 2015, a cincea şedinţă de comunicări din anul academic 2014-2015. Evenimentul a debutat la ora 17.30, în Sala H-1 a Casei Catargi, Bd. Carol I nr. 22, din Iaşi.

Şedinţa de comunicări, moderată de prof. Ştefan S. Gorovei, a avut în program doi conferenţiari şi anume:
• Elisabeta Scurtu, Ramura preoţească a familiei Coşbuc
• Cristian Ploscaru, Grupuri boiereşti în Ţara Românească în vremea Păcii de la Adrianopol.

Elisabeta Scurtu, Ramura preoţească a familiei Coşbuc
Autoarea expunerii, masterandă a Facultăţii de Istorie din Iaşi, a prezentat rezultatele cercetărilor sale în arhive cu privire la istoria familiei Coşbuc, arborele genealogic putând fi reconstituit până spre jumătatea secolului al XVII-lea. Astfel, poetul George Coşbuc se află la a şaptea generaţie de la cel dintâi strămoş cunoscut, Andrei Coşbuc. Însă strategiile familiale practicate vreme de generaţii au avut drept rezultat consolidarea unei adevărate dinastii preoţeşti greco-catolice din Hordou, atât prin transmiterea preoţiei către urmaşi, cât şi prin alianţele matrimoniale cu alte familii clericale.

Cristian Ploscaru, Grupuri boiereşti în Ţara Românească în vremea păcii de la Adrianopol
Al doilea conferenţiar, Cristian Ploscaru, cadru didactic al Facultăţii de Istorie din Iaşi, a evocat principalele „partide“ boiereşti din Ţara Românească în anii premergători Păcii de la Adrianopol, folosind genealogia ca metodă de descifrare a modurilor în care se constituiau şi acţionau acestea în funcţie de relaţiile de rudenie, care aveau o mare influenţă în politica vremii. Marile familii boiereşti, precum Brâncoveanu, Bălăceanu, Creţulescu, Filipescu sau Văcărescu, s-au remarcat prin orientarea politică antirusească. Încă de la 1828, după cum aflăm din corespondenţa boierului moldovean Ionică Tăutu cu confraţii săi din Valahia, printr-un program politic atribuit lui Iancu Văcărescu, boierimea munteană se manifesta împotriva protectoratului rusesc, cerând prinţ suveran din „Germania de Sus“. Se prefigura o idee care avea să fie concretizată de generaţia următoare.

(Corespondenţă transmisă de dr. în istorie Lucian-Valeriu Lefter)

Etichete: Comisia de Heraldica si genealogie, George Cosbuc