Dr. Vasilica Lungu, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene, a fost solicitată de către directorul Programului Labraunda să organizeze activitatea de cercetare asupra ceramicilor de pe situl Labraunda (Turcia), sanctuar singular, situat în Caria la cca 700 m altitudine, la 58 km est de Halicarnas (astăzi, Bodrum). Solicitarea a venit ca urmare succesului programului franco-germano-turc de la Kellainai-Apameea Kibotos desfășurat în perioada 2008-2011.
Dr. Vasilica Lungu a preluat coordonarea activității în anul 2013, iar până în prezent au fost organizate proiecte anuale de studiu care s-au materializat prin publicarea unor rapoarte preliminare în prestigiosa publicaţie „Anatolia Antiqua“. Scopul proiectului este de a reda faciesul ceramic al sitului, a stabili evoluţia acestuia, a studia economia şi relaţiile comerciale ale Labraundei cu centrele de producţie identificate. Toate aceste teme vor fi publicate într-un volum monografic.
Sub coordonarea dr. Vasilica Lungu lucrează în prezent la Labraunda o echipă românească formată din mai mulţi studenţi, masteranzi, doctoranzi şi chiar doctori din România, care participă anual la acest program şi, împreună cu colegii lor din Turcia şi din alte țări, precum Franţa, Suedia, Anglia, Bulgaria, Serbia și S.U.A., beneficiază de o formare complexă ca specialişti în diverse domenii ale arheologiei clasice. Între aceştia se numără Aleandra Dolea, Marius Streinu, Liviu Iancu, Alina Ciobotaru, Lavinia Nicolae, Alexandru Vlad, Remus Iosifescu, Iulian Ganciu, sau specialişti cu experienţă precum Cristina Georgescu, restaurator la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti. Unii dintre aceştia au fost cooptaţi în echipa permanentă de cercetare a sitului, precum Alina Muşat Streinu, muzeograf la Muzeul Municipiului Bucureşti. Pe lângă responsabilităţile asumate în cadrul proiectului, participarea membrilor echipei din România este utilă, pe de-o parte, pentru implementarea şi rafinarea metodologiilor de lucru bazate pe mijloace tehnice moderne, pe de alta parte, pentru înţelegerea realităţilor arheologice din zona pontică a coloniilor ioniene fondate de Milet, vecinul Labraundei. Încurajarea unor strânse colaborări internaţionale este, de asemenea, un al obiectiv al programului.
Sanctuarul de la Labraunda se află în apropiere de Halicarnas (azi Bodrum, Turcia), patria lui Herodot şi locul unde se înălţa odinioară monumentul lui Mausolus, la 14 km nord de Milas, centrul de putere al lui Hecatomnos, satrapul persan al Cariei, şi al urmaşilor acestuia, şi la 88 km sud-est de Milet, leader-ul colonizării elenice în Marea Neagră. Numele sanctuarului se leagă de cel al lui Zeus Labraundeus, divinitate principală, căreia i s-a înalţat aici un templu de marmoră încă din epoca arhaică. Considerat loc sacru, aici se organizau periodic procesiuni fastuoase de la Milas, oraşul antic, pe drumul construit în vremea dominaţiei hecatomnide. În jurul sanctuarului s-au dezvoltat cartiere rezidenţiale din epoca arhaică până în epoca romană şi mai târziu. În perioada bizantină, câteva basilici recompuneau spaţiul sacru al Labraundei.
Sanctuarul lui Zeus Labraundeus şi o serie de alte monumente au început să fie cercetate încă din anul 1948 de către prestigioşi cercetători şi profesori de la Universitatea din Uppsala. Programul actual de cercetare de la Labraunda, coordonat din anul 2013 de către Olivier Henry, cercetător asociat Laboratorului AOROC din Paris, este unul interdisciplinar şi se bazează pe o densă reţea de colaborări la nivel internaţional. Sub îndrumarea sa au fost create pentru prima oară laboratoare de cercetare şi conservare dotate cu un instrumentar modern minim pentru o analiză preliminară direct pe sit a rezultatelor cercetărilor arheologice. Detalii despre inițiatorul programului și coordonatorii de proiecte, pe pagina de internet a Sanctuarului de la Labraunda: http://www.labraunda.org/Labraunda.org/Team_eng.html.
Participarea Institutul de Studii Sud-Est Europene la programul de cercetare internațional de la Labraunda contribuie la dezvoltarea relaţiilor interacademice ale României, reflectă recunoaşterea internaţională a calităţii muncii de cercetare a specialiştilor români şi ajută în mod esenţial la formarea viitorilor cercetători în domeniul arheologiei clasice.
Imagine asupra terasei sanctuarului și a Heroon-ului
Dr. Vasilica Lungu și echipa de arheologi
Detalii de lucru în laborator
academiaromana.wordpress.com 