Participare românească la Conferința internațională pe teme orientale „The 22nd Agathangel Krymskyi Oriental Studies Readings“ de la Kiev. 22-23 iunie 2018
Studiul culturii creștine de limbă arabă
Dr. Ioana Feodorov, cercetător științific în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, a participat la Conferința internațională pe teme orientale „The 22nd Agathangel Krymskyi Oriental Studies Readings“, desfășurată la Kiev în perioada 22-23 iunie 2018. Conferința a fost organizată de Institutul de Studii Orientale „A. Yu. Krymskyi“ al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei de la Kiev și a fost dedicată centenarului acestei Academii. La eveniment au participat istorici, filologi, arheologi, antropologi din Ucraina, Polonia, Rusia, România, Egipt, Turcia, Azerbaidjan și Tatarstan. Limbile de lucru au fost ucraineana, rusa și engleza.
În deschidere, din partea organizatorilor a vorbit dr. Oleksandr V. Bogomolov, directorul Institutului kievian, iar Ioana Feodorov a dăruit bibliotecii acestui Institut cel mai recent număr (2017) al „Revue des Études Sud-Est Européennes”, editată de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.
În comunicarea prezentată, cu titlul Teaching about the Arab Christian Civilization: its Relevance and its Means in Contemporary Academic Programs, Ioana Feodorov a pledat pentru includerea pregătirii și a cercetării filologice și istorice privitoare la civilizația arabă creștină în programele instituțiilor de învățământ și ale celor academice. Plecând de la situația din România, Ioana Feodorov a explicat care sunt direcțiile de studiu și de cercetare care pot contribui la mai buna cunoaștere a culturii creștinilor arabofoni din trecut și de astăzi.
Printre aceste direcții au fost prezentate ca prioritare cele care pun în lumină relațiile arabilor levantini cu Țările Române și cu spațiul est-european în general: circulația manuscriselor și a cărților, programele educative similare, introducerea tiparului în Siria otomană cu ajutor din partea Sf. Antim Ivireanul și a domnitorului Constantin Brâncoveanu, călătorii arabi în Moldova, Muntenia și Ucraina etc.
Între subiectele celor 45 de comunicări susținute la Conferința de la Kiev se numără câteva care sunt de interes pentru cercetarea istorică românească. Astfel, Yulia Petrova, membră în echipa ucraineană din programul menționat, a prezentat fondul de manuscrise arabe păstrat la Institutul de Manuscrise al Bibliotecii Naționale din Kiev. Mikola Tarașenko (de la Institutul de Studii Orientale din Kiev), de asemenea membru al echipei ucrainene din programele academice de la București, a vorbit despre artefactele egiptene răspândite în Europa la sfârșitul secolului al XIX-lea. Se pare că un inventar al antichităților egiptene, păstrat cândva în Muzeul din Odessa, a ajuns în România; localizarea lui va permite descrierea completă a colecției de la Bab el-Gasus (Egipt), ale cărei piese s-au risipit, fiind dăruite în 1894 de khedivul Egiptului unor monarhi din Europa și Rusia.
Dr. habil. Ioana Feodorov și dr. Yulia Petrova în fața Academiei Naționale de Științe a Ucrainei
Excursia organizată la finalul conferinței a cuprins locuri și așezăminte din Kiev pe unde au trecut Paul din Alep și Patriarhul Antiohiei Macarie al III-lea Ibn al Za’im după plecarea lor de la Iași către Țara Cazacilor și mai departe către Rusia: Poarta de Aur, prin care au intrat în cetate, Biserica Sfânta Treime de la Lavra Pecerska, Catedrala Sfânta Sofia (azi, muzeu) ș.a. Alte puncte de interes vizitate au fost marile muzee ale Kievului – Muzeul Național de Istorie a Ucrainei, Muzeul Național de Artă, Muzeul Tiparului și al Cărții de la Lavra Pecerska etc. – care păstrează mărturii românești, inventariate și descrise în cadrul unui program coordonat de Ioana Feodorov la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române: seria de volume, inițiată de Virgil Cândea, cu titlul Mărturii româneşti peste hotare. Creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate, declarată în anul 2014 Program prioritar al Academiei Române, care apare prin colaborarea dintre Editura Academiei și Editura Istros a Muzeului Brăilei – „Carol I“.
Amintim că dr. habil. Ioana Feodorov coordonează programul internațional de cercetare „Research on Paul of Aleppo’s Travels of Macarius III, Patriarch of Antioch“, program desfășurat în baza unor acorduri bilaterale încheiate de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române cu Institutul de Studii Orientale de la Kiev și cu Institutul de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe de la Sankt-Petersburg. Tema centrală a programului este editarea integrală și comentarea sub aspect istoric și filologic a manuscrisului arab al Jurnalului călătoriei arhidiaconului sirian Paul din Alep, care a călătorit în 1652-1658, împreună cu tatăl său, Patriarhul Antiohiei Macarie al III-lea, la Constantinopol, în Moldova, Țara Românească, Ucraina și Rusia. Actele celui de-al treilea colocviu din cadrul acestui program, organizat la Kiev, în colaborare, de Institutele menționate, au fost publicate în 2016, fiind îngrijite de Yulia Petrova și Ioana Feodorov.
academiaromana.wordpress.com 