Istorie locală și memorie colectivă – prezervare şi resemnificare a patrimoniului istoric din sud-estul Europei. Colocviu internațional organizat de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române

Istorie locală și memorie colectivă.
Prezervare şi resemnificare a patrimoniului istoric din sud-estul Europei

Colocviu internațional Uses of the Past in Eastern and Southeast Europe in Modern and Contemporary Period
organizat de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române

21 iunie 2018 | Casa Academiei Române

ISSEE_antet

Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române a organizat în cooperare cu Institutul de Etnologie şi Folclor al Academiei Bulgare de Ştiinţe şi Institutul de Arheologie şi Etnologie al Academiei Poloneze de Ştiinţe, în 21 iunie 2018, colocviul Uses of the Past in Eastern and Southeast Europe in Modern and Contemporary Period.

Colocviul a fost organizat în cadrul proiectelor bilaterale de schimb interacademic Ethnicity, People and Environment on the Danube, încheiat între Institutul de Studii Sud-Est Europene şi Institutul de Etnologie şi Folclor al Academiei Bulgare de Ştiinţe, şi Ethnic Groups and National Minorities in Central- and South-Eastern Europe (17th-21st c.), încheiat între Institutul de Studii Sud-Est Europene şi Institutul de Arheologie şi Etnologie al Academiei Poloneze de Ştiinţe.

Din partea Institutului de Studii Sud-Est Europene au participat dr. Stelu Şerban şi dr. Ştefan Dorondel şi cercetătorii independenţi dr. Cosmin Radu şi dr. Sebastian Ştefănucă. Institutul de Etnologie şi Folclor al Academiei Bulgare de Ştiinţe a avut ca reprezentanţi pe dr. Anelia Kasabova, dr. Evgenia Troeva şi drd. Desislava Pileva, în timp ce din partea Institutul de Arheologie şi Etnologie al Academiei Poloneze de Ştiinţe au prezentat comunicări dr. Dominika Czarnecka şi dr. Dagnosław Demski.Cele nouă comunicări prezentate au fost repartizate în două secţiuni Museums and National Memory, moderată de dr. Ştefan Dorondel, respectiv, Past: An Anthropological Perspective, moderată de dr. Dagnosław Demski.

În prima secţiune a colocviului prezentările s-au coagulat în jurul modalităţilor de prezervare şi resemnificare a patrimoniului istoric în cadrul instituţiilor muzeale. Prezentarea lui Dagnosław Demski, cea care a deschis colocviul, a abordat în contrast diferite tipuri de discursuri muzeografice, naţional-local, public-privat, clasic- postmodern, subliniind premisele conceptuale şi ideologice care stau la baza fiecăruia dintre acestea. Evgenia Troeva a exemplificat în continuarea prezentării realizate de dr. Demski, abordând programul de muzealizare a descoperilor arheologice ale primei capitale a statului bulgar, Pliska, program început în perioada comunistă şi care continuă şi în prezent. Comunicarea dr. Dominika Czarnecka s-a înscris în aceeaşi direcţie, anume punerea în discuţie a premiselor care stau la baza construcţiei discursului muzeal. Subiectul comunicării, actualitatea şi utilitatea muzeelor militare în Bulgaria, Polonia şi România, a provocat discuţii aprinse. Cea de-a patra comunicare a secţiunii, prezentată de Desislava Pileva, a avut ca subiect recuperarea memoriei colective a populaţiei bulgare colonizate în timpul celui de-al doilea război mondial din Dobrogea de nord în Bulgaria. Secţiunea a fost încheiată de vizionarea unui film etnografic realizat de Anişoara Ştefănucă şi Sebastian Ştefănucă în nordul Greciei, în comunităţi de greci colonizaţi după primul război mondial din zona pontică, malul turcesc al Mării Negre.

A doua secţiune a colocviului a reunit cercetări de teren de tip antroplogic şi etnografic centrate pe rolul pe care istoria locală şi memoria vie îl joacă în consolidarea identităţilor locale. Dr. Anelia Kasabova a prezentat mecanismul de recuperare dar şi obliterare a trecutului comunist în comunităţi locale din Bulgaria, în timp ce Cosmin Radu a adus în discuţie resuscitarea unor practici economice din perioada interbelică şi comunistă în societatea locală de la graniţa româno-sârbă. Ultimele două prezentări au avut ca subiect modul de resemnificare a istoriei mediului înconjurător în aria transfrontalieră româno-bulgară de pe Dunăre. Comunicarea lui Ştefan Dorondel s-a axat pe valorificarea reţelelor şi infrastructurii din perioada comunistă, abandonate după 1990, pentru noi proiecte de dezvoltare locală în comunităţile de o parte şi de alta a Dunării, în timp ce Stelu Şerban, în prezentarea de la finele colocviului, a pus în discuţie rolul pe care memoria istoriei locale îl are în proiectele de renaturare a luncii bulgăreşti a Dunării.

Comunicările din cadrul acestui colocviu vor fi reunite într-un volum care urmează să fie publicat în 2019, la Editura Istros a Muzeului Brăilei.

Prezentare de dr. Stelu Șerban,
Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: