Ziua Culturii Naționale a fost marcată la Filiala Timișoara a Academiei Române, în prezența unui numeros public, prin simpozionul științific Spiritualitatea română. Contribuții bănățene, prilej cu care s-a lansat primul volum, Literatura, dintr-un proiect de ample dimensiuni, Enciclopedia Banatului, inițiat și coordonat de cercetători ai Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ al Academiei Române, Filiala Timișoara.
În cuvântul de deschidere, academicianul Păun Ion Otiman, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, a adus în atenția auditoriului ideea descentralizării culturale, a regionalismului cultural ca factor de progres în dezvoltarea culturală generală a țării şi a elogiat, printr-o multitudine de exemple din istoria recentă și îndepărtată, contribuția Banatului la cultura și spiritualitatea românească. Vorbitorul a punctat sincopele evidente din acest domeniu şi a insistat asupra necesității unei descentralizări reale și eficace a actului de cultură în România postdecembristă.
De un deosebit interes din partea publicului s-a dovedit, de asemenea, incursiunea realizată de preşedintele Filialei Timişoara a Academiei Române în istoria îndepărtată a enciclopediilor române, începând cu prima lucrare de acest fel, coordonată de bănățeanul Constantin Diaconovici, între 1898 și 1904, continuând cu Enciclopedia Minerva, apărută la Cluj în 1929, cu o altă lucrare la fel de importantă Cugetarea, alcătuită de Lucian Predescu, între 1936-1939 și tipărită prin grija lui Petre Georgescu Delafras și terminând cu enciclopedia coordonată între 1937-1943 de Dimitrie Gusti, în patru volume, şi Marea Enciclopedie Agricolă, în cinci volume ale, apărută în 1943, sub îndrumarea lui C. Filipescu.
Importanța unei astfel de lucrări în cultura unei națiuni a fost evidențiată, în cadrul simpozionului, de către prof. univ. dr. Crișu Dascălu, directorul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ al Academiei Române, Filiala Timișoara, arhitectul general al acestui proiect. Printre altele, Domnia Sa, a specificat: „Nu avem încă Marea Enciclopedie Română. O lucrare de acest fel de care doar puține culturi se bucură, nu este o simplă carte și nici măcar o utilă sursă de informație. Ea este mult mai mult: o oglindă a spiritualității naționale, în care aceasta se poate recunoaște și totodată un scut al ei. De aceea, în 2009, am lansat proiectul unei Enciclopedii a Banatului, pe care am gândit-o de la început ca parte a celei panromânești“.
Prof. univ. dr. Doina Bogdan Dascălu, coordonatorul volumului, a prezentat apoi o serie de informaţii privind componența echipei, modalitățile de lucru, structura, forma și valoarea cărții, care cuprinde în cele 884 de pagini, 914 autori.
Cu acest prilej prof. Costa Roșu, membru de onoare al Academiei Române, a susţinut o prin excelentă expunere privind lucrarea Tezaure ale culturii românilor din Voivodina.
Caracterul festiv al manifestării cultural-științifice dedicate Zilei Culturii Naționale și aniversării unui secol și jumătate de existență a Academiei Române a fost asigurat de maestrul Vladimir Jurăscu, care a recitat emoţionant din lirica eminesciană.
Manifestarea s-a încheiat cu vizionarea filmului documentar Eminescu în Banat, realizat de Vasile Bogdan, producție a Televiziunii Române, Studioul Timișoara, urmată de concertul extraordinar al Corului lugojan „Ion Vidu“, dirijat de prof. dr. Lucian Onița.
Evenimentul a fost dedicat aniversării unui secol și jumătate de existență a Academiei Române
Corespondenţă transmisă prin amabilitatea dr. Ioan David,
directorul Bibliotecii Filialei Timişoara a Academiei Române
academiaromana.wordpress.com 