„Multiculturalitatea și interculturalitatea sunt niște realități în Banat, sunt realități cu ajutorul cărora putem înțelege dimensiunea europeană pe care o are România. Banatul poate să fie o punte, o posibilă asumare a unei culturi dialogale, integrative, un mod de a înțelege alteritatea și europenitatea“ (Victor Neumann)
În ziua de 15 octombrie 2015, a avut loc, la Filiala din Timișoara a Academiei Române, în prezența unui numeros public, lansarea cărții ISTORIA BANATULUI – Studii privind particularitățile unei regiuni transfrontaliere, coordonator prof. Victor Neumann. Lansarea a avut loc la instituția științifică unde studiul a fost realizat: Institutul de Studii Banatice Timișoara al Academiei Române, Filiala Timișoara şi a succedat lansărilor de la Facultatea de Istorie a Universității din București și de la Primăria Timișoarei.
Prezentarea cărții a fost făcută de prof.dr. Vasile Dudaș, prof.dr. Miodrag Milin și acad. Păun Ion Otiman, care a spus:
„În opinia mea, ca bănățean, Banatul este un caz foarte important de studiat pentru ceea ce înseamnă o zonă multiculturală, plurilingvă, interconfesională și, mai presus de toate, poate, o zonă a echilibrului și a păcii sociale. În decursul timpului, nu veți găsi multe perioade de convulsii interetnice în Banat, deși au fost și acestea, dar care nu au lăsat urme. Dimpotrivă, această armonie interetnică o întâlnim, în fiecare an la una dintre sărbătorile mari, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, unde au loc slujbe oficiate împreună de mai mulți preoți ortodocși, greco-catolici, reformați, evanghelici, baptiști, luterani, inclusiv rabinul șef al Timișoarei.
Vă rog să îmi spuneți câteva, poate patru, cinci orașe din Europa, unde are loc o asemenea slujbă atât de frumoasă! Aceasta explică o evoluție, o sedimentare a acestor raporturi rezultate ca urmare a colonizărilor din Banat, foarte frumos tratate de colegul Neumann împreună cu echipa sa. Sigur, ele pot fi privite din nenumărate puncte de vedere, mai ales al Habsburgilor, al împărătesei Maria Terezia, legate de interesele economice. Populațiile colonizate proveneau din zonele germane și austriece și ele au servit imperiul, dar nu numai imperiul. Românii și coloniștii germani din satele regiunii și-au împrumutat reciproc tradiții, obiceiuri, chiar au mers mai departe, s-au încuscrit. Nu cunosc multe zone din Europa în care să existe o asemenea armonie socială.“
În finalul lansării a vorbit coordonatorul cărții, prof. Victor Neumann: „Multiculturalitatea și interculturalitatea sunt niște realități în Banat, sunt realități cu ajutorul cărora putem înțelege dimensiunea europeană pe care o are România. Banatul poate să fie o punte, o posibilă asumare a unei culturi dialogale, integrative, un mod de a înțelege alteritatea și europenitatea. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, regiunea a excelat prin căile de comunicare cu Occidentul. A fost interesată mai ales de modernizare. Din păcate, politic, administrativ și cultural, Banatul nu a fost în suficientă măsură luat în seamă după 1918, ceea ce ați observat și ați subliniat în comentariile Dvs. În ultimul capitol al cărții am arătat ce înseamnă Timișoara în perioada interbelică, modul cum rezistă orașul nu prin politicile centraliste, ci prin politicile și prin societatea civilă locale. Atunci, în acele decenii dintre războaie, Timișoara fusese creatoare de modele pentru întreaga Românie.
Vă mulțumesc tuturor pentru atenția pe care ați acordat-o acestei cărți. Este una dintre realizările științifice importante. Am să menționez aici că, pe toată durata cercetării și elaborării cărții, am beneficiat de aportul câtorva colegi și prieteni, colaboratori excepționali la elaborarea volumului.
În final, mulțumesc frumos colaboratorilor, Editurii Academiei Române, directorului acesteia, domnul academician D.R. Popescu, domnilor academicieni și profesori care au luat parte la lansarea cărții, analizând și apreciind rezultatele muncii noaste.“
Corespondenţă transmisă prin amabilitatea acad. Păun Ion Otiman, Preşedintele Filialei Timişoara a Academiei Române
academiaromana.wordpress.com 