Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“ al Academiei Române a organizat, în perioada 9-10 octombrie 2015, Colocviul Național „Literatura română în secolul al XVIII-lea. Schimbarea paradigmei literare“.
Mesajul de deschidere a fost adresat participanţilor, cercetători din institutele academice de profil şi cadre didactice din toate centrele universitare ale ţării, de către directorul Institutului „G. Călinescu“ al Academiei Române, acad. Eugen Simion, căruia i s-au alăturat iniţiatorul şi coordonatorul colocviului, prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, respectiv acad. Grigore Brâncuş şi acad. Marius Sala. În cuvântul rostit de Gheorghe Chivu a fost motivată atât tematica întâlnirii, cât şi finalitatea ei, dorinţa de a evidenția problemele puse de cercetarea literaturii române vechi şi de a atrage atenţia asupra declinului interesului faţă de cultura şi scrisul românesc vechi.
Acad. Eugen Simion, directorul Institutului „G. Călinescu“, prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române, acad. Grigore Brâncuş, acad. Marius Sala
Comunicările susţinute au plecat de la premisa că secolul al XVIII-lea a reprezentat una dintre cele mai complexe şi mai interesante perioade ale istoriei noastre culturale. De altfel, Premisele criticii textuale în cultura scrisă din secolul al XVIII-lea (CS I dr. Eugen Pavel) au asigurat cadrul necesar întrebărilor fundamentale necesare conturării lumii culturale a Veacului de Mijloc (Ce se scria în veacul al XVIII-lea?, prof. univ. dr. Maria Magdalena Székely; Contribuţii la Bibliografia Românească Veche (sec. XVIII-XIX), dr. Bogdan Andriescu etc.).
Prof. univ. dr. Maria Magdalena Székely, Universitatea „Al.I. Cuza“, Iaşi
Au fost urmărite modalităţile prin care literalitatea a lăsat locul literarităţii, deopotrivă în scrisul religios şi în scrisul laic, şi perioada de schimbare marcată a modelelor culturale. Chestiunea traducerilor a fost abordată distinct cu mijloace şi instrumente specifice filologiei şi cercetării diacronice, demonstrându-se că noutatea textelor literare traduse implică de fapt o modificare substanţială a mentalităţii artistice. Se cuvin amintite alocuţiunile rostite de prof. univ. dr. Gheorghe Chivu: Traduceri şi traducători în veacul al XVIII-lea, CS I dr. Lia Brad Chisacof: Locul literaturii de expresie grecească în cadrul literaturii române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, prof. univ. dr. Eugenia Dima: Tipuri de interpolari în traducerile laice din secolul al XVIII-lea, conf. univ dr. Gabriela Dima: „Armoven şi Zalida“, o traducere românească de la 1802 a unui roman englezesc prin intermediar france ş.a.
Prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, Universitatea Bucureşti
Au fost evidenţiate schimbările produse în paradigma literară, considerând că este necesară mai buna cunoaştere a setului de reguli, de norme şi de metode care au condus la afirmarea tipologiilor culturale caracteristice Veacului de Mijloc: umanism, clasicism, iluminism (prof. univ. dr. Dan Zamfirescu: O capodoperă a literaturii secolului al XVIII-lea: scrierea din 1723 a mitropolitului Gheorghe al IV-lea al Moldovei (1722-1729), prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei: Scriitori putneni în veacul al XVIII-lea. Între năzuinţă şi fabulaţie).
Prin subordonarea paradigmei literare celei culturale, a fost pusă în evidenţă necesitatea unei reevaluări a caracteristicilor culturii româneşti în contextul mai larg al culturii europene, plecându-se de la zone aparent mărunte, încă insuficient exploatate (prof. univ. dr. Laura Badescu: Aspecte ale paradigmei culturale a secolului al XVIII-lea: interdicţia întru „surparea superstiţiei norodului“, dr. Cristina Dima: Cum putem citi însemnările neînsemnate).
Au fost urmărite de asemenea elementele de continuitate, respectiv de discontinuitate afirmate atât în raport cu modelele străine, cât şi cu mai vechile noastre scrieri literare, în încercarea de a identifica idealul retoric de cultură şi limbă artistică românească (prof. univ. dr. Mianda Cioba: Ideea de bine comun şi criza sistemelor simbolice de interpretare a lumii în „Ţiganiada“ lui Ioan Budai-Deleanu, conf. univ. dr. Valy Ceia: Semantismul conflictualităţii în „Ţiganiada“, dr. Manuela Anton, Despre Metodologia lui Quentin Skinner).
Multiplele aspecte care au condus la modificarea paradigmei literare în epoca cercetată au fost abordate interdisciplinar, cu instrumente de analiză caracteristice deopotrivă istoriei literare, filologiei, sociologiei culturale sau filosofiei, investigaţia vizând curentele culturale şi literare, opere beletristice, genurile şi speciile ilustrate de acestea sau nivelurile de producţie şi de consum cultural. Varietatea şi complexitatea secolului al XVIII-lea a fost urmărită şi din perspectiva unui singur autor, Dimitrie Cantemir. Astfel, în prima zi a manifestării, a fost supus discuţiilor, din perspectiva Conştiinţei modificării paradigmei literare, „cazul” Dimitrie Cantemir. După ce, în deschiderea unei mesei rotunde, a fost lansat primul volum din seria Operele în limba latină ale lui Dimitrie Cantemir, au susţinut comunicări prof. univ. dr. Ioana Costa: Portretul unui neam: Captivus Septemcastrensis, Princeps Cantemirius, conf. univ. dr. Bogdan Creţu: Apariţia scriitorului în cultura română veche. Cazul Dimitrie Cantemir, prof. univ. dr. Ileana Mihăilă: Ecouri ale „Descriptio Moldaviae“ în scrieri istorico-geografice franceze din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu: Paradoxurile istoricului în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor“, conf. univ. dr. Florentina Nicolae: Grafia cuvintelor româneşti în textele latineşti ale lui Dimitrie Cantemir.
Prof. univ. dr. Dan Zamfirescu, Universitatea „Valahia“, Târgovişte
Atmosfera din zilele colocviului şi rezultatele obţinute au argumentat ideea organizării, peste doi ani, a celei de a III-a ediţii a manifestării.
Informaţii obţinute prin amabilitatea prof. univ. dr. Gheorghe Chivu,
membru corespondent al Academiei Române
academiaromana.wordpress.com 