„Purtătorii conştiinţei istorice au datoria să stabilească şi să impună cum trebuie păstrat şi apărat PĂMÂNTUL, ca sursă de existenţă a generaţiilor de astăzi şi de mâine.“ (Acad. Cristian Hera, Vicepreşedinte al Academiei Române)
La Editura Academiei Române a apărut lucrarea „Al VIII-lea Congres Mondial de Ştiinţa Solului. Pledoarie pentru sol“, volum coordonat de acad. Cristian Hera, Vicepreşedinte al Academiei Române, Preşedintele Secţiei de ştiinţe agricole şi silvice a Academiei Române şi Preşedinte de onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“.
Lucrarea este o rememorare de natură istorică a unui eveniment ştiinţific petrecut în urmă cu 50 de ani, cel de-al VIII-lea Congres Mondial de Ştiinţa Solului, organizat în 1964 la Bucureşti, în care Academia Română şi o serie de instituţii de cercetare au avut o contribuţie esenţială.
Scopul lucrării este de a oferi, în prima parte, un model de comportament instituţional românesc exemplar, situat la cel mai înalt nivel ştiinţific internaţional, şi de a prezenta, în cea de-a doua parte, stadiul avansat al cercetării dezvoltate acum în România în domeniul valorificării şi protecţiei solului.
Acad. Cristian Hera plasează întregul demers editorial sub semnul avertismentului lansat cu ani în urmă de prof. Gheorghe Ionescu-Şişeşti: „Pământul este bogăţia principală a României. Dar nu este o comoară nesecată, un bun inalterabil. Avem datoria să-l păstrăm şi să-l îngrijim, ca să rămână mereu izvorul de viaţă şi mijlocul de existenţă al poporului român“.
Continuând cu responsabilitate activitatea mentorului său, Vicepreşedintele Academiei Române face o analiză lucidă a situaţiei agrare şi silvice din România zilelor noastre, semnalând câteva pericole esenţiale, unele de natură ştiinţifică, privind modul iraţional de exploatare, altele de sorginte geopolitică:
„Se multiplică ameninţările asupra pământului românesc. Pe lângă «pulverizarea» proprietăţii, putem să adăugăm fără rezerve secătuirea continuă în elemente nutritive, cultivarea neraţională, distrugerea proprietăţilor fizico-chimice şi biologice, eroziunea…“
„Acum ia amploare o nouă ameninţare – ÎNSTRĂINAREA PĂMÂNTULUI. Participăm la un imens experiment geopolitic; au loc achiziţii masive de terenuri pentru obţinerea hranei pentru alte naţiuni, mascându-se astfel perturbările provocate în regimul elementelor nutritive şi al apei din sol, cu efecte negative greu de evaluat pentru viitorul României şi pentru ţările care devin victima acestui proces.“
După o trecere în revistă a agendei lucrărilor tuturor Congreselor Mondiale de Ştiinţa Solului ce au succedat reuniunii desfăşurate în România în 1964, acad. Cristian Hera ţine să sublinieze perenitatea ideilor formulate la Bucureşti, pe care le regăseşte reluate, în cea mai mare parte, în Declaraţia redactată în 2014 în cadrul celui de-al XX-lea Congres de la Jeju, Coreea, declaraţie pe care o redăm integral în continuare, atât pentu specialiştii domeniului, cât şi pentru populaţia preocupată de sănătatea Pământului.
Declaraţia de la Jeju, 9 iunie 2014
„Solurile cuprind Viaţă şi Univers“
„Solurile sunt importante pentru viaţa şi funcţionarea ecosistemelor lumii, cu dificultăţi din ce în ce mai mari pentru protecţia şi utilizarea lor durabilă. Noi, membrii Uniunii Internaţionale a Ştiinţelor Solului din peste 130 de ţări ale lumii, dorim să contribuim cu date, cunoştinţe şi resurse la creşterea responsabilităţii faţă de sol, prin noi idei şi concepte despre valoarea solului la scară mondială:
1. Solurile nu sunt ţărâna de sub picioarele noastre, ci baza vieţii noastre;
2. Solurile influenţează plantele, animalele şi sănătatea umană. De aceea, trebuie să le gospodărim cu grijă şi sustenabil;
3. Solurile sunt o resursă naturală esenţială, dar limitată şi este necesar deci să o protejăm prin orice mijloace;
4. Solurile sunt complexe în natură şi heterogene în distribuţia spaţială. De aceea, noi toţi, indiferent de rasă, gen, cultură sau regiune, trebuie să cooperăm pentru a spori cunoştinţele despre solurile noastre;
5. Pierderea şi degradarea de sol se petrec mult mai repede decât formarea de sol. De aceea, trebuie să ocrotim solurile noastre prin dezvoltarea unei strategii pe termen lung;
6. În afară de securitatea alimentară, solurile au strânse legături cu resursele de apă, biodiversitatea, producerea de energie, schimbarea climatică, sănătatea mediului şi serviciile ecostistemice. Ca atare, trebuie să dezvoltăm concepte pentru utilizarea durabilă a lor;
7. Valoarea solurilor este necunoscută celor mai mulţi politicieni, oamenilor de decizie şi publicului larg. În consecinţă este necesar să dezvoltăm programe multivalente cu larg impact pentru creşterea conştientizării şi răspunderii faţă de sol;
8. Solurile sunt utilizate pentru urbanizare, industrializare, depozitare de deşeuri şi alte forme de folosinţă, având impact mult timp asupra producţiei de alimente. De aceea, trebuie să dezvoltăm cele mai bune concepte de management pentru menţinerea şi restaurarea funcţiilor ecologice ale solurilor noastre;
9. Pentru că solurile sunt suportul nostru comun, noi ar trebui să evidenţiem valoarea şi binefacerile lor prin celebrarea zilei de 5 decembrie ca «Ziua Mondială a Solului» în toate ţările lumii.“
Volumul coordonat de acad. Cristian Hera reuneşte contribuţiile ştiinţifice a câtorva dintre cei mai importanţi specialişti din domeniul solului, expuse în cadrul unei conferinţe organizate la Academia Română. Prof. dr. Nicolae Florea şi prof. dr. Mihail Dumitru prezintă structura, activitatea şi realizările a celor mai importante două organizaţii implicate în desfăşurarea activităţii de cercetare a solului la nivel naţional şi internaţional: Societatea Internaţională de Ştiinţa Solului şi Societatea Română de Ştiinţa Solului. Prelegerea susţinută de acad. Dan Rădulescu are ca temă cercetarea mineralogică a solurilor, iar dr. Cătălin Simota prezintă câteva soluţii pentru problemele globale critice ale umanităţii referitoare la asigurarea hranei şi a durabilităţii ecosistemelor terestere. Studiul realizat de acad. Victor Giurgiu, împreună cu dr. Ovidiul Badea, membru corespondent al Academiei Române şi dr. Liviu Dincă expune riscurile şi factorii destabilizării solurilor forestiere, cu exemple concrete, pentru a enumera în final acţiunile necesare pentru protejarea acestor soluri care trebuie incluse de urgenţă în Stategia Forestieră a României. Dr. Ruxandra Vintilă prezintă succint realizările obţinute de România în folosirea imaginilor satelitare LANDSAT pentru analiza solurilor şi expune apoi caracteristicile culegerii de date cu sateliţi SENTINEL de ultimă generaţie, serviciu disponibil gratuit la nivel european.
academiaromana.wordpress.com 