Academia Română, prin Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi, semnalează lipsa unui cadru şi a unui rol bine definit în documentele de planificare a activităţii didactice şi a sistemului de evaluare naţională pentru studierea folclorului şi, în acest sens, a trimis în data de 27 iulie 2015 un memoriu Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Redăm în continuare conţinutul integral al Memoriului.
*************************************************************************************************************
ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA DIN IAŞI
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ «A. PHILIPPIDE»
Str. Codrescu, nr. 2, Iaşi – 700479
Telefon: +40332 106 508
e-mail: secretariat@philippide.ro
http://www.philippide.ro/
MEMORIU
Către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
În atenţia Domnului Ministru, Mihai Sorin Cîmpeanu
Stimate Domnule Ministru,
Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română – Filiala Iaşi, a organizat, în perioada 25-26 iunie 2015, un Atelier etno-didactic cu tema „Cum şi de ce poate fi predat folclorul”, împreună cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi. Nivelul de cunoaştere şi înţelegere actuală de către elevi şi studenţi a culturii tradiţionale româneşti a constituit obiectul interesului şi al îngrijorării participanţilor la acest eveniment ştiinţific. Au susţinut comunicări cercetători, profesori universitari şi cadre didactice preuniversitare, titulari ai catedrelor de profil (folclor, etnologie, sociologie, limbă şi literatură română), precum şi reprezentanţi ai muzeului etnografic şi ai meşterilor populari. Participanţii au considerat oportună punerea în dezbatere a modului în care informaţia tradiţională este transmisă tinerelor generaţii, în contextul lipsei unui cadru şi a unui rol bine definit pentru studierea folclorului în documentele de planificare a activităţii didactice şi a sistemului de evaluare.
Iniţiativa noastră vine în consens cu Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene şi recente stipulări oficiale ale Comisiei Europene, care într-un act din 22-07-2014 (http://ec.europa.eu/culture/library/publications/2014-heritage-communication_en.pdf), încurajează guvernele statelor membre să se implice în „salvarea şi îmbogăţirea patrimoniilor culturale naţionale”, acestea reprezentând un factor de creştere economică şi de coeziune socială. De asemenea, Legea învăţământului aflată în vigoare (nr. 1/5.01.2011) menţionează, printre principiile care guvernează activitatea de învăţare în România, „principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român” (Art. 3, alineat h). Este cunoscut că acest principiu se aplică în mod curent în mediul preuniversitar occidental, unde se redactează şi se utilizează în demersul didactic teme din folclorul regional şi local, profesorii au la dispoziţie ghiduri de predare a folclorului, toate acestea fiind considerate măsuri pentru sporirea atractivităţii, interactivităţii şi a accesibilităţii învăţării.
În cadrul mesei rotunde, s-a făcut o analiză a modului în care se realizează în prezent integrarea elementelor culturii folclorice în programa de studiu preuniversitară, asupra problemelor cu care se confruntă cadrele didactice în predarea literaturii populare inclusă deja în programă, s-au evidențiat decalajele dintre cerinţele de evaluare şi regăsirea acestor conţinuturi în programa şcolară. Participanţii au ajuns la un consens în privinţa modului concret de asumare a acestor deziderate exprimate la nivel intern şi european şi au sugerat soluții de redresare a problemelor sesizate în învățământul românesc. Ei au formulat câteva recomandări pe care le supunem atenţiei şi capacităţii Dvs. decizionale:
– acordarea unui număr mai mare de ore, în programa generală de trunchi comun pentru predarea limbii şi literaturii române, respectiv a unui număr mai mare de ore pentru studierea literaturii populare;
– alegerea unor texte reprezentative şi adecvate caracteristicilor psiho-cognitive ale fiecărui nivel de şcolarizare;
– redresarea modului învechit în care sunt/au fost prezentate conţinuturile de folclor în manualele şcolare aprobate de Minister; acestea suferă de prea multe clişee şi formulări encomiaste, ceea ce face discursul total neadecvat realităţii funcţionale a culturii populare româneşti;
– în proiectarea conţinuturilor să se asigure o coerenţă între textele recomandate şi informaţia etnografică, fapt ce ar contribui substanţial la explicarea nivelului de profunzime a textelor şi a legăturii lor organice cu imaginarul popular și specificul civilizației tradiționale autohtone;
– încurajarea creativităţii şcolarilor prin coroborarea conţinuturilor folclorice cu elemente de cultură materială şi cu industriile creative autohtone;
– corelarea atentă a documentelor curriculare cu cerinţele şi subiectele din procesul de evaluare prin examenele de absolvire a ciclurilor de studiu;
– pregătirea şcolarilor pentru conştientizarea cu exemple a identităţii lor culturale, în sensul competenţelor sociale şi civice, asumarea acesteia în contactele interculturale europene pe care le vor stabili în viaţă, oferirea unor instrumente concrete, autentice, fireşti de exprimare a profilului lor cultural pentru evitarea discriminării, a alunecării în clişee naţionaliste şi intoleranţă interetnică;
– folosirea posibilităţii de tranziţie organică de la învăţarea curriculară a folclorului la activităţi extracurriculare din domeniului meşteşugurilor populare adaptate la nivelul de îndemânare a vârstei şcolare;
– înzestrarea tinerilor cu simţ critic pentru detectarea autenticului şi a valorilor româneşti atunci când intră în contact cu piaţa produselor culturale;
– valorificarea naturii interdisciplinare a studiului culturii populare, care poate fi analizată în confluenţa cu alte discipline, cum ar fi: istoria, geografia umană, ştiinţele sociale;
– fundamentarea experienţei necesare a cadrelor didactice şi a elevilor pentru identificarea şi implementarea de proiecte europene cu instituţii şcolare din ţări comunitare, dat fiind faptul că s-a observat o pondere relevantă dedicată dialogului intercultural în cadrul proiectelor finalizate cu succes până acum;
– sprijinirea introducerii unor programe pentru cursuri opţionale (curriculum la decizia şcolii) de cultură populară românească;
Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi vă asigură de întregul sprijin pentru iniţierea unui dialog detaliat, redactarea de documente de fundamentare ştiinţifică, oferirea de consultanţă de specialitate şi pentru transformarea acestui set de idei şi recomandări în sugestii metodologice la obiect.
27 iulie 2015
Dr. Adina Ciubotariu, cercetător ştiinţific principal gradul II, Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi.
Dr. Ioana Repciuc, cercetător ştiinţific principal gradul III, Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi.
Dr. Lucia Cireş, cercetător ştiinţific principal gradul I, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi.
Dr. Astrid Cambose, asistent de cercetare ştiinţifică, Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi.
Dr. Cristina Gavriluţă, profesor universitar, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.
Dr. Adrian Crupa, lector universitar, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.
Dr. Mircea Păduraru, asistent universitar, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.
Dr. Costina Creiţă, profesor, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Iaşi.
Teodora Olaru, profesor, Colegiul Tehnic de Electronică şi Telecomunicaţii „Gh. Mârzescu”, Iaşi.
Alina David, profesor, Liceul Tehnologic „Petre P. Carp”, Ţibăneşti – Iaşi.
Eugenia Driscu, profesor, Liceul pedagogic „Vasile Lupu”, Iaşi.
Mihaela Livadariu, profesor, Liceul Tehnologic Vlădeni – Iaşi.
Dr. Marius Gabriel Enacache, profesor, Liceul „Costache Negruzzi”, Iaşi.
Ana Iulia Olinici, Şcoala „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, Iaşi.
Cristina Sandu, profesor, Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”, Hârlău.
Silvia Cozmîncă, Preşedinte Asociaţia Art – Meşteşugurile Prutului.
Victor Munteanu, Şef Muzeul Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Naţional Moldova, Iaşi.
academiaromana.wordpress.com 