Duplex ştiinţific în cadrul Simpozionului internaţional „Cristofor Simionescu“ – ediţia a VII-a

„Frontiers in Macromolecular and Supramolecular Science“
Bucureşti, 3 iunie 2015 – Iaşi, 4-5 iunie 2015

Cea de a şaptea ediţie a Simpozionului Internaţional „Frontiers in Macromolecular and Supramolecular Science“ s-a desfăşurat la Bucureşti, în 3 iunie, în Aula Academiei Române, şi la Iaşi, în perioada 4-5 iunie 2015, la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“. Manifestarea, iniţiată în 2008, are loc în fiecare an şi este dedicată memoriei academicianului Cristofor I. Simionescu, personalitate marcantă a ştiinţei româneşti, ale cărui viaţă şi activitate au rămas, în dimensiunea lor intelectuală şi spirituală, indisolubil legate de Iaşi, dar şi de Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“.

Prin tradiţie, la conferinţă sunt invitaţi oameni de ştiinţă de înaltă recunoaştere internaţională. Anul acesta au participat prof. Virgil Percec (University of Pennsylvania, Philadelphia, USA), dr. Peter H. Seeberger (Max Planck Institute, Potsdam-Golm, Germany), dr. Michael L. Klein (Temple University, Philadelphia, USA), prof. Martin Möller (RWTH, Aachen, Germany), acad. Maya Simionescu (Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“, Bucureşti, România), prof. N. Gabriel Lemcoff (Ben-Gurion University of the Negev, Israel), alături de care au fost prezenţi atât profesori şi cercetători consacraţi din mediul academic, cât şi tineri cercetători şi doctoranzi. De asemenea, Dr. Luminiţa Marin, Dr. Lilia Clima şi Dr. Alexandru Rotaru de la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ au prezentat conferinţe.

Programul celor două sesiuni, de la Bucureşti şi Iaşi, precum şi date biografice despre conferenţiari sunt disponibile pe site-ul Academiei Române, la adresa: http://goo.gl/IoRs3a.

Sesiunea I, Bucureşti, 3 iunie 2015, Aula Academiei Române

Programul ştiinţific de la Bucureşti al celui de al VII-lea Simpozion Cristofor I. Simionescu „Frontiers in Macromolecular and Supramolecular Science“ a fost precedat de o scurtă introducere din partea preşedintelui Academiei Române, academician Ionel Valentin Vlad. Aceasta a fost urmată de evocarea academicianului Cristofor I. Simionescu, realizată de prof. Virgil Percec, cercetător american de origine română de la Universitatea din Pennsylvania, Philadelphia, Statele Unite ale Americii şi o personalitate importantă în chimia macromoleculară actuală. Profesorul Virgil Percec se mândreşte cu faptul că şi-a elaborat teza de doctorat sub conducerea academicianului Cristofor I. Simionescu.
În continuare American Chemical Society împreună cu Romanian Chapter of the American Chemical Society din Romania, reprezentat de prof. Raluca-Ioana Ştefan-van Staden, au conferit Premiul „Cristofor Simionescu“ pentru excelenţă în chimia macromoleculară, 2015, domnului profesor Virgil Percec, Universitatea din Pensilvania, Philadelphia, SUA şi Medalia „Cristofor Simionescu“ pentru excelenţă în chimia macromoleculară, 2015, domnului academician Bogdan C. Simionescu, Vicepreşedinte al Academiei Române. American Chemical Society a fost fondată în anul 1876 şi astăzi numără peste 158.000 de membri. Este, astfel, cea mai mare societate profesională din lume şi una din cele mai importante surse de informare ştiinţifică ce se situează în prima linie a dezvoltării chimiei la nivel mondial. Premiile pe care le acordă au ca scop recunoaşterea meritelor celor mai valoroşi chimişti din lume.

Programul ştiinţific al Simpozionului a inclus 6 conferinţe, susţinute de personalităţi de renume din domeniul chimiei, biochimiei şi biologiei.
Conferinţa profesorului Michael L. Klein a punctat principalele descoperiri şi utilitatea modulării computaţionale în înţelegerea modului de funcţionare a canalelor ionice dependente de voltaj.

Prezentarea acad. Maya Simionescu având ca temă „Celula – pacientul principal în medicina modernă“ a adus în discuţie importanţa proceselor celulare şi biochimice pentru evoluţia bolilor, toate bolile afectând în primul rând celula. Astfel, prin înţelegerea mecanismelor implicate în patologie, putem descoperi noi tratamente şi terapii personalizate, cum ar fi noua strategie în tratamentul cancerului prin declanşarea morţii programate a celulelor bolnave sau în tratamentul aterosclerozei prin restabilirea autofagiei, un proces normal în celulele sănătoase.

Profesorul Martin Möller a prezentat rezultate originale şi ultimele descoperiri în domeniul hidrogelurilor funcţionale şi dependente de lumină, cu aplicaţii în sisteme de locomoţie microscopice.

Profesorul Virgil Percec a subliniat că natura este cel mai bun model pentru elaborarea de sisteme funcţionale complexe. Astfel, preocuparea actuală constă în dezvoltarea de noi metode pentru descoperirea şi predicţia structurilor primare şi obţinerea dendrimerilor supramoleculari tridimensionali prin auto-asamblarea dendronilor. Profesorul a vorbit despre preferinţa monomerilor naturali (glucide, aminoacizi) de a lua anumite conformaţii chirale (levo, dextro), despre liposomi, polimerosomi şi dendrimeri cu auto-asamblare ca modele de membrană celulară şi nanocapsule pentru eliberarea controlată a medicamentelor.

Profesorul Gabriel Lemcoff a punctat ultimele descoperiri în domeniul catalizatorilor pe bază de ruteniu, iridiu şi nichel şi a descris proprietăţile acestor dendrimeri cameleon ce conţin grupări funcţionale adaptabile la mediul de reacţie, dependente de lumină, temperatură, pH etc.

Profesorul Peter H. Seeberger a prezentat rezultate originale privind sinteza de oligozaharide prin asamblarea automată a glicanilor, utilizând un aparat de concepţie proprie, Glyconeer 2.1 (GlycoUniverse), patentat şi comercializat de o companie spin-off. Profesorul a subliniat posibilităţile şi limitările sintezei automate de glicani utilizând Glyconeer 2.1, evidenţiind că se pot sintetiza de asemenea şi secvenţe de ADN de circa 200 de nucleotide şi peptide cu lungimi de 50-100 de aminoacizi. Ca aplicaţii, sinteza automată a oligozaharidelor poate oferi acces la noi biomateriale (sintetizate din componente ale chitinei şi celulozei), posibilitatea depunerii de glicani pe suprafeţe şi dezvoltarea de vaccinuri sintetice. Cu ajutorul acestui aparat se pot sintetiza vaccinuri pe bază de oligozaharide, fără conservanţi, cu inoculare nazală sau orală, pentru copii peste doi ani al căror sistem imunitar recunoaşte carbohidraţii sintetici ca non-self (străin organismului). În prezent, Institutul Max Planck are câteva vaccinuri în diferite stadii de testare (studii pe animale, studii clinice) pentru patogeni ca: Leishmania sp. (leishmanioză), Clostridium difficile (colită infecţioasă), Streptococcus pneumoniae (pneumonie bacteriană), Haemophilus influenzae (pneumonie, meningită), Plasmodium falciparum (malarie), Yersinia pestis (ciumă), Neisseria meningitidis (meningită).

Sesiunea a II-a, Iaşi, 4-5 iunie 2015
Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ al Academiei Române

Simpozionul de la Iaşi a debutat cu o emoţionantă evocare a personalităţii profesorului Cristofor I. Simionescu, prezentată de foşti studenţi şi colaboratori din ţară şi din străinătate, care au scos în evidenţă aspecte ale vieţii şi activităţii savantului ieşean, consolidând astfel puntea dintre generaţii şi asigurand continuitatea viziunii şi idealurilor sale.

Prelegerile susţinute la Iaşi – de un înalt nivel ştiinţific – au fost concentrate pe subiecte de mare actualitate în cercetarea internaţională, cu accent pe două direcţii majore: (1) proiectarea unor materiale şi procese care să raspundă unor cerinţe specifice din sistemele biologice vii şi (2) aplicaţiile chimiei organice şi macromoleculare în biologie şi biologie moleculară, genetică, farmacologie şi medicină.

Manifestarea a prilejuit şi de această dată un dialog fructuos între specialişti din diferite domenii (chimie, fizică, biologie, medicină, bioinginerie medicală, inginerie şi IT), apreciat de toţi participanţii. La încheierea simpozionului, Prof. Virgil Percec a declarat: „In perspectiva celor şapte ediţii ale conferinţei, pot afirma că activitatea institutului înregistrează un progres real în domenii de mare interes pe plan mondial“. La rândul său, dr. Valeria Harabagiu, secretar ştiinţific al Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“, a afirmat: „Ne dorim ca pe viitor să avem o participare românească mai largă la această manifestare“.

* * *

Cristofor I. Simionescu s-a născut 17 iulie 1920, în comuna Dumbrăveni, judeţul Suceava, în familia unor învăţători. A absolvit Şcoala Politehnică „Gheorghe Asachi“, Facultatea de Chimie Industrială, Iaşi ca inginer chimist în 1944 şi şi-a susţinut teza de doctorat la aceeaşi instituţie în 1948. Şi-a început cariera didactică ca preparator în 1943 la Institutul Politehnic din Iaşi, urcând rapid pe scara profesională. În 1954 este numit rector al Institutului Politehnic din Iaşi, preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române în 1963, vicepreşedinte al Academiei Române în 1974 şi vicepreşedinte cu delegaţie de preşedinte în 1977. Între anii 1970-2000, este directorul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ din Iaşi.

Paralel cu activitatea didactică, desfăşoară o bogată muncă ştiinţifică – cercetări în domenii ale chimiei organice şi macromoleculare, chimiei lemnului şi stufului, chimiei şi tehnologiei celulozei, chimiei polizaharidelor, mecanochimiei polimerilor, plasmochimiei, sintezei şi studiului unor precursori ai materiei vii, etc. Cristofor Simionescu este considerat „părintele şcolii româneşti de ştiinţe macromoleculare“ (V. Percec), fiind fondatorul Secţiei de Chimie macromoleculară a Institutului Politehnic din Iaşi în 1956.

Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în numeroase cărţi şi peste 700 de lucrări ştiinţifice. A publicat şi lucrări privitoare la istoria chimiei (Figuri de chimişti români, 1964) şi la relaţia ştiinţe-filozofie precum şi eseuri (Gînduri, 5 vol.,1978-1999). Recunoscut în lumea oamenilor de ştiintă din ţară şi străinatate, a fost onorat în articole de omagiere semnate de savanţi străini. Lucrările sale au înregistrat numeroase citări în literatura de specialitate, pentru un număr de ani fiind cel mai citat autor român în literatura străină.

Prezentarea Simpozionului şi corespondenţă de la Iaşi:
cercet. dr. Fulga Tanasă, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ al Academiei Române

Prezentarea acad. Cristofor I. Simionescu şi corespondenţă de la Bucureşti:
drd. Natalia Simionescu, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „N. Simionescu“ al Academiei Române

Aula Academiei Române, 3 iunie 2015

Acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, deschide lucrările celei de-a 7-e ediţii a Simpozionului Internaţional Cristofor I. Simionescu

Aula Academiei Române, 3 iunie 2015

Prof. Michael L. Klein, Universitatea Temple, Philadelphia, USA Aula Academiei Române, 3 iunie 2015

Acad. Maya Simionescu, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „N. Simionescu“ al Academiei Române

Aula Academiei Române, 3 iunie 2015

Prof. Martin Moeller, Universitatea Tehnică din Aachen (RWTH), Germania,

Aula Academiei Române, 3 iunie 2015

Prof. Virgil Percec, Departamentul de Chimie, Universitatea din Pensilvania, Philadelphia, SUAAula Academiei Române, 3 iunie 2015

Prof. Gabriel Lemcoff, Departamentul de Chimie, Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel

Aula Academiei Române, 3 iunie 2015   Aula Academiei Române, 3 iunie 2015Aula Academiei Române, 3 iunie 2015 Aula Academiei Române, 3 iunie 2015 Aula Academiei Române, 3 iunie 2015

Foto: Alina Bianca Bălan

Iaşi, 4 iunie 2015, prof. Virgil Percec

Iaşi, 4 iunie 2015, prof. Virgil Bărboiu

Iaşi, 4 iunie 2015, prof. Gabriel Lemcoff

Iaşi, 4 iunie 2015, prof. Michael L. Klein

Iaşi, 4 iunie 2015, prof. Peter Seemberg

Iaşi, 5 iunie 2015

Publicitate

Etichete: Cristofor I. Simionescu, simpozion