„Mă simt obligat să prezint proiectul meu în continuare“ – cuvântul acad. Solomon Marcus la împlinirea a 90 de ani

„Mă simt obligat să prezint proiectul meu în continuare“
– cuvântul acad. Solomon Marcus la împlinirea a 90 de ani –

Aula Academiei Române
4 martie 2015

Îi mulţumesc Academiei Române pentru a fi prilejuit acest eveniment şi trebuie să vă divulg că instigatorul principal care a pus la cale această ispravă este colegul meu, academicianul Viorel Barbu. La început am încercat să refuz, dar insistenţa sa a fost atât de puternică încât a trebuit să capitulez.

În 2010 când am fost sărbătorit aici, la împlinirea a 85 de ani, am spus: cuvântul cheie este cuvântul „proiect“. Să ai proiecte. În momentul în care nu mai ai proiecte, nu mai dai sens unui mâine, nu mai trăieşti. De aceea mă simt acum obligat să dau raportul pentru proiectul din 2010 şi să prezint proiectul meu în continuare.

Aş împărţi activitatea mea după împlinirea vârstei de 85 de ani în trei părţi: prima parte, toată lumea o poate vedea, mă rog, nu chiar în întregime dar în mari proporţii, pe Google Scholar. Se poate vedea acolo că am avut – nu se poate vedea din 2010 – dar din 2011 încoace am avut aproape 200 de rezultate pe Google Scholar, care arată că am publicat în această perioadă, deci de 4 ani, peste 20 de articole în reviste ştiinţifice internaţionale şi se poate vedea evident şi impactul şi vă mărturisesc că o satisfacţie deosebită o încerc constatând că încă îşi exercită impactul unele lucrări, unele rezultate ale mele publicate în urmă cu 60 de ani. În acelaşi timp, în această perioadă am călătorit mult, am participat la multe întâlniri internaţionale şi în toate am căutat să fac ceea ce fac şi în interiorul Academiei Române, să sfidez graniţele dintre discipline, să fac faţă globalizării culturale care se produce în momentul de faţă, să interacţionez cu cât mai multă lume. Şi în parte mă bucur că acest fenomen s-a observat şi în sesiunea de astăzi. Da. Ni se pare că lumea este simplă numai că simplitatea aceasta se ascunde şi este foarte greu să o identifici, dar eu cred în ea, eu cred mai mult în numitorul comun al diverselor discipline din Academie decât în ceea ce le separă, decât în ceea ce le desparte şi îmi pare rău că, deocamdată, nu reuşesc să conving, să atrag mai mulţi membri ai Academiei la acest mod de a vedea.

A doua parte a activităţii mele se vede nu pe Google Scholar, ci pe Google şi anume, se poate vedea că am străbătut ţara în lung şi în lat, că sunt mereu prezent în tot felul de şcoli, universităţi şi alte instituţii de cultură ca urmare a invitaţiilor pe care le primesc din partea instituţiilor respective, unele foarte bizare, Institutul de aviaţie de la Braşov, unele militare, religioase etc . Am încercat să fac faţă la toate, adică am pornit de la ideea că nu accept această axiomă, şi anume că profilul diferit al unei instituţii – profil diferit de cel căruia eul biografic îi aparţine – ar putea să fie un motiv de a refuza o invitaţie, de a refuza un dialog. Trebuie să scot în evidenţă un eveniment special, care m-a pus în faţa unei provocări fără precedent. L-aţi ascultat aici pe profesorul Alexandru Bantoş, redactorul şef al revistei „Limba Română“ de la Chişinău. Ei bine, trebuie sa vă spun că într–adevăr, Alexandru Bantoş, mi-a lansat o provocare acum câţiva ani care nu m-a putut lăsa indiferent când mi-a vorbit despre situaţia dramatică a revistei „Limba Română“ de la Chişinău, care nu mai primea finanţare suficientă nici de la Chişinău, nici de la Bucureşti, şi de-atunci ne aflăm într-o solidaritate foarte puternică. Am fost la sărbătoare Limbii române la Chişinău anul trecut. Rezultatul a fost publicarea unei cărţulii în „Limba română între infern şi paradis“ care văd că s-a vândut foarte bine şi în unele locuri am întâlnit-o în şcoli.

Mai există şi o a treia categorie. O a treia categorie de activităţi care nu se vede nici pe Google Scholar nici pe Google şi anume, este aceea a relaţiilor mele personale, în mare măsură concretizate în corespondenţa electronică pe care o am cu un număr foarte mare de persoane, între ele, un număr foarte mare de copii, de părinţi, de elevi şi de tot felul de alte categorii dintre cele mai diverse. Trebuie să vă spun că din anumite puncte de vedere o consider pe aceasta cea mai importantă. Şi în pauza de 5 minute a manifestării noastre de azi, a venit la mine – am constatat că unul dintre aceşti copii era în sală, nu ştiu dacă mai e şi acum – a venit la mine să-mi ofere nişte flori. Voi accentua această interacţiune pentru că am să vă spun un lucru. Din toate aceste întâlniri pe care le am, am constat un lucru, că această categorie de fiinţe umane, elevi de gimnaziu, elevi de liceu, este o categorie de fiinţe umane cărora li se calcă în picioare nevoile şi drepturile pe care le au. Este o categorie de fiinţe umane a căror voce nu o ascultă nimeni. Nici mass media, nici factorii de putere, nimeni. Şi ei strigă nemulţumirile, suferinţa, în surdină, şi sunt conştienţi de faptul că nimeni nu-i ascultă. Puteam să-i aduc aici, vă spun drept, dar mă tem că protocolul Academiei n-ar fi acceptat. Puteam să fac şi altceva, dar mi-am dat seama că nu e timp: să vă citesc fragmente din mesajele lor, să vedeţi cum ne batem joc de aceşti elevi de nota 10, care în aparenţă aţi putea crede că se bucură că au 10 pe linie. În fapt, ei sunt conştienţi că sunt îndopaţi cu multe cunoştinţe, care nu le folosesc la nimic, şi în schimb nu învaţă o seamă de alte lucruri foarte importante care, însă, nu figurează nici în programe, nici în manuale. Şi această suferinţă a lor o exprimă ei insistent în mesajele pe care mi le trimit. Şi să ştiţi că nu sunt înţeleşi să scrie aşa, pentru că sunt din toate colţurile ţării. Şi ei simt că nimeni nu are răbdare, nu are timp, nu e nici pregătit intelectual să le dea atenţie, pentru că noi lucrăm pe un scenariu conform căruia ei nu ştiu care sunt nevoile şi drepturile lor, noi adulţii în numele lor pretindem că le apărăm nevoile şi drepturile. De unde? Deloc nu se întâmplă lucrul acesta. Nu se întâmplă deloc. Rezultatul este că această populaţie de elevi de gimnaziu şi de liceu e bântuită tot mai puternic de depresie şi de stres şi că acest fenomen va exploda, nu poate să continue în acest fel. Aceşti copii nu au învăţat să iasă în stradă să strige.
Ieri după masă am fost invitat la Guvern, ca urmare a faptului că sunt autorul prefeţei unei cărţi extraordinare care a apărut acum de curând: „România noului val“, în care vreo 70 de tineri, toţi între vârste de 16 şi 30 de ani, prezintă proiecte pentru România următorului deceniu. Este exact. Sunt purtătorii de cuvânt ai celor fără de cuvânt şi eu îmi dau seama din mesajele pe care le primesc că trebuie să-mi îndeplinesc această funcţie de a fi purtător de cuvânt al celor cărora nu le dăm dreptul la cuvânt. Ieri, la Guvern, profitând de această prezenţă a prim ministruului, i-am spus deschis, i-am spus clar că situaţia din învăţământ şi din educaţie este disperată. Şi că tot ceea ce vrem să facem este compromis din cauza acestui eşec major în educaţie şi în învăţământ.

Pentru anii care vin şi în special pentru anul acesta trebuie să vă spun că agenda mea e foarte încărcată. Voi participa la întâlniri internaţionale, la Istanbul, la Viena, la Turku în Finlanda, la Bonn în Germania, nu-mi mai pot permite să merg prea departe.

Acad Solomon Marcus 1Acad. Solomon Marcus la aniversarea a 90 de ani. Sesiune omagială în Aula Academiei Române

DSC_0019Acad. Solomon Marcus şi acad. Ionel Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române

imagine aulaAula Academiei Române, Sesiune omagială dedicată Acad. Solomon Marcus la aniversarea a 90 de ani

Ionut Aurel Pop si Solomon MarcusAcad. Solomon Marcus şi acad. Ioan Aurel Pop

Solomon Marcus si Basarab Nicolescu

Acad. Solomon Marcus şi Basarab Nicolescu, membru de onoare al Academiei Române

trei academicieni

Trei matematicieni de excepţie: acad. Solomon Marcus, acad. Viorel Barbu, acad. Gheorghe Păun

Prof. Sergiu Rudeanu

Acad. Solomon Marcus şi prof. Sergiu Rudeanu

Prof. Constantin Ionescu-Tirgoviste, m.c

Acad. Solomon Marcus şi prof. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, membru corespondent al
Academiei Române

Prof. Alexandru BantosAcad. Solomon Marcus şi prof. Alexandru Bantoş, directorul revistei „Limba Română“, de la Chişinău

DSC_0048Acad. Solomon Marcus şi acad. Daniel Dăianu

DSC_0051

Acad. Viorel Barbu, Preşedintele Secţiei de Ştiinţe Matematice a Academiei Române,
şi acad. Gheorghe Păun

imagine aula 2Aula Academiei Române, Sesiune omagială dedicată Acad. Solomon Marcus la aniversarea a 90 de ani

DSC_0142

Acad. Solomon Marcus la aniversarea a 90 de ani

Acad, Solomon Marcus

LA MULŢI ANI!

Fotografii realizate de Alina Bianca Bălan
Transcript după înregistrarea audio: Alina Bianca Bălan

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: