Dr. Mihail D. Bărboiu, directorul adjunct al Institutului European de Membrane din Montpellier, a susţinut marţi, 10 martie 2015, la Bucureşti, conferinţa intitulată „Canale artificiale de apă biomimetice“.
Dr. Mihail Bărboiu este cercetător român în domeniul chimiei macromoleculare, lider al grupului „Nanosisteme adaptative supramoleculare“, IEM, profesor asociat al Universităţii „Politehnica“ Bucureşti şi grup-lider în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ din Iaşi al Academiei Române. Începând cu anul 2000 a lucrat, vreme de trei ani, cu celebrul profesor Jean-Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987, în cadrul unei burse post-doctorale obţinute la Laboratoire de Chimie Supramoléculaire, College de France, ISIS-ULP-Strasbourg.
CNRS International Magazine scria despre dr. Mihail Bărboiu: „Brilliant is not too strong a word to qualify the career of Mihail Bărboiu, though he himself values modesty“ / „Genial este un adjectiv insuficient pentru a descrie cariera domnului Mihail Bărboiu, cu toate că dumnealui preţuieşte modestia“.
În cadrul conferinţei susţinute în Aula Academiei Române, dr. Mihail Bărboiu a punctat principalele descoperiri din domeniul canalelor de apă artificiale, domeniu relativ nou, cu multiple aplicaţii practice.
La conferinţă au participat: acad. Maya Simionescu, Preşedinte Secţia de ştiinţe biologice a Academiei Române, acad. Octavian Popescu, director Institutul de Biologie Bucureşti, dr. Maria Zaharescu, membru corespondent al Academiei Române, prof. Dumitru Oancea, membru corespondent al Academiei Române, prof. Horia Iovu, prorector Universitatea „Politehnica“ Bucureşti, profesori, doctoranzi şi studenţi de la Universitatea Bucureşti şi Universitatea „Politehnica“ Bucureşti, numeroşi cercetători.
În cadrul conferinţei sale, dr. Mihail Bărboiu a prezentat rezultatele echipei pe care o conduce în cadrul Institutului European de Membrane din Montpellier.
Pornind de la cercetări ce ţintesc obţinerea de membrane selective pentru baterii de combustibil mai eficiente, echipa din Montpellier a sintetizat o serie de membrane funcţionale biomimetice, hibride. Cercetările sale asupra membranelor supramoleculare hibride au început în anul 1994 cu dezvoltarea membranelor cu recunoaştere moleculară. Ulterior, dezvoltând structuri macromoleculare capabile să se auto-asambleze a realizat materiale bazate pe membrane funcţionale biomimetice, hibride. Recent, a reuşit obţinerea unor materiale membranare auto-adaptabile, capabile să-şi modifice proprietăţile în funcţie de prezenţa unui anumit compus dizolvat, ceea ce reprezintă un bun exemplu de membrane dinamice, adaptabile, în care compusul dizolvat induce transformarea membranei în una cu selectivitate pentru el.
În natură există numeroase varietăţi de membrane biologice, ce au abilitatea de a permite trecerea anumitor tipuri de molecule, în timp ce pentru altele constituie o barieră. Această proprietate de barieră semipermeabilă este datorată porilor şi canalelor cu proprietăţi specifice din membrane. Canalele de apă sunt structuri macromoleculare ce permit doar transportul moleculelor de apă dintr-o parte în alta a acestor membrane şi nu permit trecerea altor molecule, cum ar fi ionii (sodiu, clor). De aceea, aceste canale sunt ţinta principală a cercetărilor din domeniul desalinizării apelor marine.
Importanţa apei în toate procesele biologice a constituit nucleul expunerii dr. Mihail Bărboiu, care a evidenţiat necesitatea obţinerii de membrane filtrante specializate pentru desalinizarea apei marine. Dr. Mihail Bărboiu a subliniat necesitatea creşterii randamentului membranelor de desalinizare utilizate deja de ţări ca Singapore, care folosesc apa desalinizată ca sursă principală de apă potabilă. La momentul actual, există sisteme de filtrare ce au capacitatea de a desaliniza 300.000 litri de apă/zi, dar cu un consum ridicat de energie. Astfel, scopul principal al cercetărilor în acest domeniu este obţinerea de membrane sintetice ce conţin canale de apă artificiale, cu randament crescut şi consum scăzut de energie. Până la acest moment, cercetătorii au reuşit să sintetizeze diferite tipuri de canale artificiale de apă, care îşi bazează specificitatea pe dimensiunea porilor asemănătoare cu aceea a canalelor de apă naturale.
Conferinţa a fost urmată de o interesantă dezbatere despre posibilităţile acestui domeniu nou şi dificultăţile tehnice ce pot apărea şi despre impactul socio-economic pe care aceste descoperiri îl au.
Trei zile mai târziu, vineri, 13 martie 2015, dr. Mihail Bărboiu a fost invitatul Filialei Iaşi a Academiei Române, unde a susţinut, în faţa unei distinse audienţe, conferinţa „Apa – molecula vieţii“.
Dr. Mihail D. Bărboiu, 10 martie 2015, Aula Academiei Române
Acad. Octavian Popescu, directorul Institutului de Biologie Bucureşti, în dialog cu dr. Mihail Bărboiu
Aula Academiei Române: Dezbatere despre posibilităţile acestui domeniu nou
10 martie 2015, Aula Academiei Române
dr. Maria Zaharescu, membru corespondent al Academiei Române
Acad. Bogdan C. Simionescu, Vicepreşedinte al Academiei Române, specialist în chimie macromoleculară, gazda evenimentului
academiaromana.wordpress.com 