Bolile Cronice Netransmisibile (BCN), reprezentate de bolile cardiovasculare, cancer, diabet şi bolile respiratorii cronice, au fost responsabile la nivel mondial de 38 milioane de decese în anul 2012 din care peste 40% sunt decese premature, afectând persoane sub 70 de ani. Aceste date provin dintr-un Raport recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii asupra situaţiei bolilor cronice netransmisibile în 2014. În acelaşi raport se arată că în perioada 2011-2025 în ţările cu nivel economic scăzut şi mediu se vor înregistra pierderi de 7 trilioane dolari dacă nu sunt implementate măsuri eficiente de control a acestor boli, în timp de costurile estimate pentru aceste măsuri ar fi de doar 11,2 miliarde de dolari.
În acest context al preocupărilor la nivel mondial, în perioada 27-28 februarie 2015 a avut loc la Bucureşti Congresul Naţional Bolile Cronice Netransmisibile, ajuns la a IV-a ediţie şi organizat anual sub egida Academiei Române începând cu februarie 2012. Organizatorul ştiinţific al acestei manifestări este Federaţia Română de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice, co-preşedinţii congresului fiind Academician Maya Simionescu şi Prof. Dr. N. Hâncu, membru de onoare al Academiei Române. Această ediţie a fost organizată în colaborare cu 13 societăţi şi asociaţii ştiinţifice din domeniul cardiologiei şi hipertensiunii arteriale, neurologiei, diabetului, obezităţii şi nutriţiei, oncologiei, pneumologiei şi medicinii de familie şi a reunit peste 800 de medici din diverse specialităţi, fiind cea mai numeroasă participare înregistrată până în prezent.
Programul ştiinţific al celui de al IV-lea Congres Naţional Bolile Cronice Netransmisibile a fost organizat în 9 sesiuni ştiinţifice ce au inclus 36 conferinţe plenare susţinute de personalităţi de renume din domeniul bolilor cronice netransmisibile. Programul ştiinţific a fost deschis cu prezentarea Doamnei Academician Maya Simionescu având ca temă „Celula – sediul vieţii şi al bolii; patologia organelelor”, un exemplu perfect al legăturii între medicina experimentală şi medicina clinică.
Prezentările din cadrul congresului au fost grupate în trei mari secţiuni: epidemiologie, proiecte, iniţiative; aspecte particulare ale prevenţiei bolilor cronice netransmisibile; prevenţie secundară.
În prima secţiune au fost prezentate şi discutate rezultatele unor studii epidemiologice naţionale recent desfăşurate în domeniul diabetului (studiul PREDATORR, studiul privind neuropatia diabetică) şi obezităţii (studiul ORO), acţiunile prioritare din cardiologie şi terapia accidentelor vasculare acute 2014-2015, iniţiativele europene din domeniul oncologiei la care participă instituţii din România, noile asocieri de boli respiratorii cronice, impactul complianţei la tratament asupra ameliorării controlului tensiunii arteriale şi s-au făcut propuneri de colaborare şi coordonare a acţiunilor prin crearea Grupului de Educaţie Terapeutică în Bolile Cronice Netransmisibile (GET BCN).
În cea de a doua secţiune au fost abordate teme legate de rolul nutriţiei în prevenţia BCN, prevenţia primară a bolilor cardiovasculare, rolul medicinii de familie în prevenţia BCN, obezitatea ca factor de risc major în cancer, aspecte legate de rolul preventiv al controlul tensional la pacienţii cu diabet sau prevenţia sindromului de apnee în somn.
Cea de a treia secţiune, cea adresată prevenţiei secundare, a inclus prezentări legate de controlul complicaţiilor hipertensiunii arteriale şi diabetului zaharat, terapii în astmul bronşic sever, în controlul glicemic, tensional, lipidic şi antiplachetar. Au fost prezentate acţiuni ale societăţilor şi instituţiilor medicale şi ştiinţifice în domeniul prevenţiei secundare din domeniul bolilor cardiovasculare, pulmonare, obezităţii şi controlului cancerelor.
Prin conferinţele şi dezbaterile din cadrul programului său, Congresul Naţional Bolile Cronice Netransmisibile 2015 a avut în centrul preocupărilor contribuţia pe care comunitatea ştiinţifică, prin acţiunile sale, o poate aduce la realizarea obiectivelor pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii le propune pentru anul 2025 şi între care se regăsesc: reducerea aportului de sare, a fumatului şi a consumului excesiv de alcool, scăderea numărului de persoane sedentare şi a celor afectate de hipertensiune arterială, oprirea creşterii prevalenţei diabetului zaharat şi obezităţii, creşterea accesului la tehnologii şi medicaţii esenţiale pentru controlul BCN. Toate aceste obiective se subsumează scopului de a reduce cu 25% mortalitatea prematură prin cele patru boli cronice netransmisibile (boli cardiovasculare, cancer, diabet şi boli respiratorii cronice) până în anul 2025.
Întâlnirea dintre participanţii la acest congres şi experţi în domeniile incluse în grupul bolilor cronice netransmisibile are rolul de a facilita şi încuraja dialogul între factorii implicaţi în tot ceea ce înseamnă prevenţia şi controlul bolilor cronice netransmisibile, astfel încât cele mai noi metode de prevenţie şi control, precum şi programele de intervenţie la nivel populaţional şi al grupurilor cu risc să fie dezbătute şi puse în aplicare în cel mai eficient mod pentru atingerea scopurilor propuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. O poziţie comună şi acţiuni concertate ale societăţilor ştiinţifice din domeniu pot contribui de asemenea la susţinerea importanţei prevenţiei şi controlului bolilor cronice netrasmisibile în faţa factorilor implicaţi în luarea de decizii de politici de sănătate şi politici globale, care au un rol important în reducerea impactului social şi economic negativ pe care acest grup de boli îl au în prezent la nivel naţional.
Material transmis de Şef lucrări Dr. Cornelia Bala, Secretar general al Congresului
academiaromana.wordpress.com 