În mod tradițional, în a doua zi de marți a fiecărei luni, la orele 17.30, are loc ședința lunară de comunicări a Filialei Iași a Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. De această dată, pe 10 februarie 2015, în Casa Catargi a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, au fost susținute două comunicări în ședința moderată de prof. Petronel Zahariuc, decanul Facultății de Istorie.
Primul conferențiar, Bogdan-Petru Maleon, a avut în vedere inventarierea și „recitirea” mărturiilor documentare Despre unii ctitori uitați ai Mănăstirii Probota din secolul al XV-lea. Alături de corecturile privitoare la identificarea satelor dăruite mănăstirii, conferenţiarul a subliniat faptul că asocierea la actul domnesc al ctitoririi era un privilegiu, o răsplată pentru „slujba dreaptă” a boierilor ca expresie a relaţiei privilegiate pe care domnul dorea să o aibă cu aceștia.
A doua comunicare, Boierii Crăciun. Oameni și cărți în secolul al XVI-lea, se încadrează între preocupările mai vechi ale profesorului Ştefan S. Gorovei. Pornind de la o însemnare dedicatorie de pe o carte, greşit datată de editorii ei, conferențiarul a identificat donatorul așezându-l într-un context genealogic mai larg, al unei familii boierești din nordul Moldovei, Crăciun, din secolul al XVI-lea. Vreme de trei generații, diferiți membrii ai familiei au dăruit cărţi unor mănăstiri moldovenești, fapt care poate fi situat în contextul dreptului de ctitorire în Moldova, avut în vedere de precedenta comunicare.
Un moment important al acestei sedințe de comunicări a aparținut profesorului Ștefan S. Gorovei, care a prezentat auditoriului două noi apariții editoriale.
Publicat sub egida Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, primul volum, de 570 de pagini, din Documentele familiei Miclescu. Colecția Emil S. Miclescu a apărut la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași la sfârșitului anului trecut, 2014, editat de Petronel Zahariuc și Lucian-Valeriu Lefter, și cu un Cuvânt înainte de Sandu Miclescu, cel care a fost inițiatorul și datorită căruia a apărut acest op. Volumul cuprinde 371 de documente din intervalul cronologic 1436-1833, însoțite de numeroase fotografii de familie și facsimile.
A doua noutate editorială se datorează lui Sorin Iftimi, și anume un frumos album intitulat Vechile blazoane vorbesc. Obiecte armoriate din colecțiile ieșene. Apărut în 2014, la Editura Palatul Culturii a Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași, volumul cuprinde 200 de pagini. Având la bază expoziția de profil de la Muzeul Unirii, catalogul inițial s-a transformat într-un veritabil album heraldic, cu studii vechi și noi, care îmbrățișează între coperțile sale informații și imagini despre patrimoniul heraldic deținut de instituțiile ieșene.
Corespondenţă de dr. în istorie Lucian-Valeriu Lefter
academiaromana.wordpress.com 