Lansare de carte: „Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor“

Joi, 15 ianuarie 2015, cu prilejul aniversării a 165 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, în Sala de expoziţii a Bibliotecii Academiei Române a avut loc lansarea cărţii „Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor“, editată de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române.

Volumul este rezultatul unei cercetări interdisciplinare complementare realizate de medici, profesori şi academicieni din domenii umaniste, care au adus argumente cu privire la natura reală a bolii de care a suferit Mihai Eminescu şi la motivul morţii sale premature.

În cadrul lansării, academician Victor Voicu, Secretar general al Academiei Române, expert în farmacologie şi toxicologie, a arătat că, pe fondul unei afecţiuni de tip bipolar, care nu a fost corect diagnosticată, Eminescu a primit un diagnostic eronat, generând un tratament, standard la vremea respectivă, cu mercur.

Coautor al volumului, academician Victor Voicu a arătat că „la autopsie nu s-au identificat la nivelul creierului leziuni specifice sifilisului“. „Era ignoranţa vremii. Nu se putea pune la vremea aceea diagnostic cert de sifilis. Era şi o modă, boala venerică era foarte frecventă, inclusiv la marii artişti. Tratamentul cu mercur nu a făcut decât să genereze lezări ale sistemului nervos şi cardiovascular, ireversibile, grave.“

Academician Eugen Simion, prefaţatorul volumului, a susținut în discursul său „acești eminenți medici din toate domeniile au cercetat cazul Eminescu și contestă diagnosticul de lues, pe care l-a acceptat Călinescu și pe care l-a divulgat public, cartea lui din 1932“.

Criticul Eugen Simion argumentează astfel rolul şi consecinţele studiilor întreprinse în cadrul acestui proiect: „Sigur că mi-am pus și eu întrebarea, și-au pus-o și alții, ce rezolvă asta? Schimbă ceva? Nu schimbă nimic în destin. Eminescu a murit fizic la 39 de ani și psihic și spiritual la 33. El și-a încheiat, de fapt, marea lui creație la 33 de ani. Nu vom schimba prea mult poate în opinia publică, dar este un document girat de specialiști.“

Articolele aparțin prof. univ. dr. Irinel Popescu, acad. Ioan Aurel Pop, dr. Cecilia Cârjă, dr. Ioana Bonda, acad. Victor A. Voicu, prof.dr. Octavian Buda, prof. dr. Dan Prelipceanu, prof. dr. Călin Giurcănescu, conf. univ. dr. Bogdan O. Popescu, prof. univ. dr. Eduard Apetrei, dr. Codruț Sarafoleanu, prof. univ. dr. Vladimir Beliș. Acestea sunt precedate de un argument semnat de acad. Eugen Simion.

Potrivit autorilor, lucrarea reprezintă „o restituire morală a adevărului medical privind maladiile lui Eminescu și ultimii săi ani de viață, realizat într-o perspectivă interdisciplinară și inedită în 10 articole complementare semnate de specialiști de prestigiu din medicina românească actuală“.

_Eugen Simion, interviuAcademician Eugen Simion, Preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: