Arcul de Triumf, Fântâna Mioriţa, Gara Regală Băneasa, Parcul Carol II, Casa Zambaccian, Şcoala de Război Panduri, Uzinele Malaxa, Primăria de verde, din Bd. Banu Manta, Facultatea de Drept, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, Sediul Societăţii ARO (actualul cinematograf Patria), Banca Chrissoveloni, Ministerul de Externe şi Ministerul Transporturilor – sunt doar câteva dintre clădirile şi monumentele construite în Bucureştiul interbelic, care au creat în acea epocă farmecul unui oraş cu înfăţişare de capitală europeană.
Autorii acestor edificii sunt arhitecţi renumiţi, şcoliţi în prestigioase universităţi europene. Petre Antonescu, Horia Creangă, Duiliu Marcu, George Matei Cantacuzino, August Schmeidigen au adus un suflu nou arhitecturii bucureştene din deceniile trei şi patru ale secolului trecut, sintetizând în creaţiile lor elementele culturii de avangardă europeană şi filonul tradiţional românesc.
Un eşantion din creaţia lor este ilustrat în frumoasa expoziţie de fotografie organizată la Biblioteca Academiei Române, în sala „Theodor Pallady“, de către Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Secţia de Arte Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, cu sprijinul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, în care se păstrează un impresionant materialul ilustrativ.
Expoziţia „Arhitectura interbelică în Bucureşti“ a fost vernisată miercuri, 3 decembrie 2014, şi a beneficiat de prezentările făcute de academician Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei Secţia de Arte Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, Paul Nicolae Petrovan, Prefectul Capitalei şi Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Capitalei.
academiaromana.wordpress.com 