„O lume ascunsă într-o celulă“ – omagiere Academician George Emil Palade

40 de ani de la primirea Premiului Nobel

În urmă cu patru decenii un savant de origine română primea pentru prima dată Premiul Nobel. George Emil Palade avea 62 de ani şi lucra de peste douăzeci de ani, cu pasiune, în laboratoarele de cercetare în domeniul biologiei celulare ale universităţilor americane Rockefeller din New York şi Yale din New Haven.

Descoperirea sa privind organizarea structurală şi funcţională a celulei urma să revoluţioneze cercetările în biochimie şi să-i aducă celebritatea în lumea ştiinţifică. Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină i-a fost acordat în 1974 pentru descoperirea şi descrierea chimică a ribozomilor, particole de acid ribonucleic fără de care viaţa este imposibilă. Ribozomii, cunoscuţi iniţial sub numele de „corpusculi Palade“, sunt organite indispendabile în sinteza proteinelor. Descoperirea a avut un rol fundamental în dezvoltarea biologiei, fiziologiei, virusologiei, microbiologiei şi patologiei moderne.

Itinerar in interiorul celulei

Cunoscut în lumea ştiinţifică drept „cartograf al celulei“, George Emil Palade a deschis un drum ce va duce la realizări şi perspective incredibile. Cunoaşterea funcţiilor specifice proprii fiecărui element component al unei celule facilitează diagnosticarea exactă a bolii şi dirijarea ţintită a tratamentului doar către celule bolnave. Un vis devine, astfel, realizabil: „analiza bolilor la nivel celular, primul pas pentru a controla şi vindeca maladiile secolului” (George Palade).

Tintirea specifica a medicamentului copy

Omul de ştiinţă a fost dublat de Profesor. În Statele Unite, George Emil Palade a creat o şcoală ştiinţifică, cu discipoli care s-au apropiat de nivelul mentorului lor, urmându-i îndemnul:

„Le-aş spune tinerilor să aleagă teme de cercetare cu semnificaţie deosebită. Probleme care să deschidă noi perspective şi noi căi de abordare ale fenomenelor analizate. Să gândească întotdeauna pe termen lung şi să nu meargă pe căi bătătorite. O dată identificată o problemă care este în acelaşi timp interesantă şi neexplicată încă, trebuie să aleagă modalitatile de abordare, dar fără a se limita la o anumită tehnică sau metodă. Ceea ce contează este rezolvarea problemei, nu aplicarea unei tehnici anume.“

George Emil Palade nu şi-a uitat ţara de origine. A pus bazele unei şcoli de biologie celulară, împreună cu colaboratorii şi discipolii săi, Nicolae Simionescu şi Maya Simionescu. Aşa a apărut pe harta ştiinţifică a României, în anul 1979, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară al Academiei care astăzi poartă numele acad. Nicolae Simionescu şi este condus de acad. Maya Simionescu. Devenit centru de excelenţă european, IBPC are ca program prioritar de cercetare în patobiologia şi farmacologia sistemului cardiovascular: mecanisme celulare şi moleculare.

Personalitatea şi activitatea savantului George Emil Palade au fost evocate marţi, 11 noiembrie 2014, în Aula Academia Române, în cadrul sesiunii omagiale organizate de Secţia de Ştiinţe Medicale şi Secţia de Ştiinţe Biologice a Academiei Române, sub coordonarea acad. Victor Voicu si acad. Maya Simionescu, discipol şi prieten al savantului român. Programul sesiunii poate fi consultat pe site-ul Academiei Române, la adresa: http://www.academiaromana.ro/com2014/pag_com14_1111.htm.

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: